• în județul nostru sînt .000 de absolvenți de licee, școli profesionale și de ucenici • două mii și ceva vor urma o facultate • cei care nu vor intra vor îngroșa rîndurile șomerilor
Înainte de 1989, tinerii erau viitorul de aur al țării. Reprezentanții instituțiilor statului se băteau cu pumnul în piept pentru grija ce le-o acordau. Acum statul sprijină doar cu vorbe tinerii. Cînd vine vorba de fapte, viitorul se arată din ce în ce mai sumbru. Mulți dintre absolvenții de azi sînt aproape garantat șomerii de mîine.
Monica Ungureanu are 20 de ani. A terminat anul trecut liceul Industrial Letea, cu specializarea de laborant analize fizico – chimice. „Nu am reușit la bacalaureat. L-am dat de două ori. M-am înscris la șomaj, de unde am fost îndrumată spre un curs de contabilitate și finanțe. Tata este șomer, iar mama este pensionată pe caz de boală. Avem noroc cu fratele care lucrează în Italia și ne trimite bani. După terminarea liceului, am încercat să ma angajez, dar n-am găsit nimic. Am căutat un loc de muncă prin ziare, am fost la cîteva interviuri, dar n-am mai fost contactată de nimeni”, ne-a povestit absolventa. Acum ea speră că, la finalizarea acestui curs, se va angaja la firma care a încheiat convenția de angajare cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) din Bacău.
În situația Monicăi am găsit-o și pe Irina Rusu. Are 19 ani și a absolvit anul trecut Liceul Economic. „Imediat după ce am luat bacalaureatul, mi-am căutat un loc de muncă. Am găsit la o firmă privată. Patronul m-a ținut două luni și apoi m-a dat afară. Mi-am depus dosarul la șomaj. De acolo m-au îndrumat la un curs de ospătari. Este meseria în care-mi doresc să lucrez”, ne-a povestit adolescenta. La această vîrstă, ea s-a izbit de zeci de probleme pe care, îndeobște, le au tinerii fără muncă și fără un venit sigur. Mai are un frate de șapte ani, iar părinții nu au să-i dea bani de buzunar. „Cînd nu sînt la cursuri, am grijă de doi copii. Părinții lor sînt în Italia și trebuie să-i supraveghez. De acolo îmi trimit bani pentru munca mea. Am vrut să am un loc de muncă după liceu. Am studiat oferta din ziare, dar toți patronii îmi cereau diplomă de ospătar. N-am avut nici o șansă”, ne-a povestit Irina.
Situația celor două tinere nu este singulară. Ca ele sînt în județul nostru mii de tineri. Anual, numărul absolvenților de licee, școli profesionale sau de ucenici este de circa 9.000 de persoane. Adică nouă mii de oameni care termină școala și trebuie să își caute un rost în viață. Dintre aceștia, în medie, cam două mii au șansa să intre la o facultate. Ceilalți, încep cursa nebunească după un loc de muncă. Fie apelînd la cunoștințe, fie de prin ziare, fie cu sprijinul Forțelor de Muncă. Grija zilei devine tot mai acută și se transformă într-un adevărat coșmar. Școala nu-i pregătește prea mult pentru ce va urma după încheierea studiilor. „Unde voi lucra? Cu ce mă voi întreține? Voi putea să-mi întemeiez o familie?”, sînt doar cîteva dintre întrebările la care mulți nu știu răspunsul.
Statisticile Agenției pentru Ocupare și Formare Profesională arată că, anul trecut, au fost angajați doar 240 de absolvenți. În acest an, doar 56 de tineri absolvenți și-au găsit un loc de muncă. În sprijinul tinerilor, AJOFM Bacău a contactat cu ocazia burselor de muncă diverși agenți economici care au oferte de locuri de muncă pentru șomerii proveniți din rîndul absolvenților. „S-a discutat cu mai mult de 210 firme. Oferta acestora depășește 600 de locuri de muncă, dintre care numai 53 sînt pentru absolvenții de licee și școli postliceale, 467 de posturi pentru cei care au terminat școli profesionale și 73 pentru absolvenții cu studii superioare”, ne-a declarat Octavian Țicău, șeful Serviciului „Programe de ocupare” din cadrul Agenției.
Cele mai la îndemînă meserii sînt, de cîțiva ani încoace, cele de confecționeri îmbrăcăminte, lăcătuși mecanici, mecanici, zugravi, zidari, dulgheri, tîmplari, cofetari, patiseri, contabili, filatori, tehnician prelucrarea lemnului și ingineri constructori. „Noi am înaintat listele cu oferte de muncă și Inspectoratului Școlar, pentru ca instituția să facă cunoscute aceste probleme în rîndul viitorilor absolvenți”, a mai precizat Octavian Țicău.
Statul acordă anumite facilități patronilor care angajează absolvenți. Firmele primesc, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent angajat, o sumă lunară echivalentă cu salariul minim brut pe țară. În rest, doar cursuri de calificare gratuite pentru șomeri. Pentru cei care însă au trecut de această etapă, statul nu mai are soluții. Nu face mai nimic ca tinerii să nu ajungă să îngroașe rîndurile șomerilor. Așa că nu trebuie să ne mai mirăm cînd auzim că unii tineri își vînd un rinichi ca să aibă ce mînca sau că singurul lor vis este să plece în străinătate. (Claudiu TĂNESESCU)
Lasă un răspuns