„Râpa satului” se reinventează. Cum ajung primarii să fie amendați pentru depozitarea ilegală a gunoiului

Județul Bacău trece din nou printr-o criză a gunoiului. Nu e ca în anii trecuți, în localitățile cu primari rău-platnici, sau ca în Sectorul 1 din București, dar efectele pe termen lung sunt comparabile. Garda de Mediu s-a apucat să dea amenzi, însă „chitanțierul” s-a epuizat la primarii social-democrați, ceea ce a stârnit o furtună politică în tot județul. În joc a intrat și prefectul USR, Leonard Bulai, la zece ani după ce alt prefect, Constantin Scripăț, căuta să se afirme la groapa de gunoi a Bacăului. Asistăm, așadar, nu doar la o criză, ci și la un război al gunoiului.

Gunoiul de sub preș

De câțiva ani, primarii din județ au căpătat o scuză perfectă de ascundere a gunoiului „sub preș”, pentru că s-a schimbat sistemul de plată a salubrizării. Înainte, toate sumele încasate de la cetățeni și persoane juridice sub forma taxei de salubrizare se virau la ADIS (asociația de salubrizare a primăriilor și a Consiliului Județean Bacău), iar aceasta achita către firmele de salubrizare costurile ridicări, transportului și depozitării deșeurilor. În acele vremuri, primarii falsificau grosolan cifrele populației, ca să nu vireze banii la ADIS.

După lupte intense și multiple crize ale deșeurilor provocate și susținute în principal de primarii și prefectul ALDE (Moinești, Dărmănești etc), s-a trecut la alt sistem, în sensul că, indiferent de sumele colectate de la contribuabili, primăriile achită către ADIS doar cantitățile colectate efectiv și transportate de groapa de gunoi a județului.

De la această victorie n-a fost decât un pas până când mulți dintre primari au început să îngroape deșeurile pe unde au apucat, doar ca să scadă facturile firmelor de salubrizare. Elocvent este cazul orașului Dărmănești, unde, în 2019, zeci de tone de deșeuri au fost îngropate în albia Uzului.

„Râpa satului” s-a generalizat

De la începutul lunii iunie, Garda de Mediu, condusă de comisarul șef Daniel Ciorcilă, a altoit cu amenzile maxime, 40.000 de lei, primăriile Berești-Bistrița, Nicolae Bălcescu, Sărata și Sascut, din cauza unor gropi de gunoi ilegale tolerate pe teritoriul localităților. Mai mulți parlamentari PSD, printre care și Claudiu Ilișanu, membru în Comisia de mediu a Parlamentului, au acuzat politizarea controalelor și țintirea exclusivă a primarilor social-democrați.

În mediile de socializare, reprezentanții PSD au publicat fotografii cu depozite ilegale de deșeuri din localități cu primari PNL lăsați neatinși de controalele Gărzii de Mediu: Buhoci, Secuieni, Măgura, Mănăstirea Cașin, Slănic Moldova, Oituz, Urechești, Găiceana, Măgura.

Comisarul-șef Ciorcilă cere coordonate GPS, ca să se „autosesizeze”

Pentru Ziarul de Bacău, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Bacău, Daniel Ciorcilă, a răspuns acuzațiilor lansate de parlamentarii social-democrați. „Controalele noastre sunt făcute de inspectori independenți de influențele politice. În comunele amendate, s-a mers în urma sesizărilor din zonă, la Nicolae Bălcescu am primit chiar coordonatele GPS… Ne putem și autosesiza, la Sarata, de exemplu, am văzut eu gunoaiele, m-am autosesizat”, a declarat Ciorcilă.

Potrivit comisarului-șef, multe dintre gropile ilegale se află pe terenurile primăriilor și sunt „sistematizate” cu acordul și chiar sub supravegherea edililor, cum e cazul comunei Sarata, unde primărița ar fi fost surprinsă coordonând personal acoperirea deșeurilor cu pământ.

Daniel Ciorcilă a ajuns șef al Gărzii de Mediu în urma algoritmului politic de împărțire a funcțiilor în alianța PNL-USR-PLUS-UDMR, fiind în „parohia” PNL, formațiune condusă în Bacău de primarul orașului Comănești, Viorel Miron. Acesta păstorește grave probleme de mediu în orașul său, unde se deversează canalizarea cu dejecții direct în Trotuș.

Ciorcilă a fost acuzat de PSD că, deși locuiește în comuna Măgura, nu vede deșeurile aruncate ilegal în comuna condusă de un primar liberal. „Nu locuiesc în Măgura, dar acolo am părinții și mai mulți prieteni. Nu cunosc probleme cu gropi ilegale de gunoi”, a declarat șeful Gărzii de Mediu. Deși în alte cazuri s-a autosesizat, el a cerut reporterului ZDBC coordonatele GPS exacte ale depozitelor ilegale semnalate, ca să trimită la punct fix inspectorii. Faptul că acestea sunt vizibile chiar la marginea DN2 nu constituie suficiente indicii pentru demararea unei inspecții.

„Nu fac politică, de gunoiul din Măgura nu am ce să spun. Noi nu facem controale politice, eu nu vreau să intru în ciorba asta”, a declarat comisarul-șef Ciorcilă, pentru Ziarul de Bacău. Și la Comănești, unde a fost acuzat că nu vede poluarea masivă a râului Trotuș, atitudinea nu are legătură cu primarul Miron, șeful PNL Bacău. „Primăria Comănești are derogare de la Apele Române!”, a spus Ciorcilă, referindu-se la șirul nesfârșit de amânări ale investițiilor în epurarea apelor din localitate.

„Nu am un exemplu de primărie ne-PSD amendată, când o să avem o să apară în presă”, a afirmat senin comisarul-șef. El a admis că abia după ce i-a ars la buzunar pe edilii social-democrați a trimis o „adresă” la toate primăriile din județ, prin care edilii sunt instruiți despre obligațiile legale pe care le au, în domeniul gestiunii deșeurilor.

Problema este deci cvasigenerală, o adevărată criză a deșeurilor, indiferent de culoarea politică a primarilor.

Ce se aruncă la râpa satului

Problema deșeurilor aruncate ilegal în toate localitățile din județ nu este nouă, însă de-a lungul timpului s-au manifestat anumite tendințe. Din start, ipoteza că oamenii aruncă ilegal în special gunoi menajer, iar pentru asta sunt amendate primăriile, nu stă în totalitate în picioare, deoarece, potrivit datelor colectate de ADIS, nu se observă o reducere a cantităților de deșeuri ridicate, transportate și depozitate la groapa de gunoi a județului (Celula 2).

Conform specialiștilor consultați de Ziarul de Bacău, grosul deșeurilor depozitate ilegal în aproape toate localitățile județului provine din demolări și construcții.

În mod normal, cei care produc mari cantități de deșeuri din construcții și demolări sună la operatorul de salubrizare (Soma, Romprest etc), iar acesta le pune la dispoziție containere ce vor fi ulterior duse la Celula 2.

Problema e cu cantitățile mai mici generate în special de lucrările din gospodării sau de construire în regim propriu. Aici, situația nu este reglementată suficient, iar deșeurile sunt abandonate la vestitele râpe sau sunt ascunse în gunoiul menajer. E drept, în drum spre gropile de gunoi ad-hoc, oamenii iau cu ei și alte resturi de prin case, unele dintre ele foarte colorate și vizibile, cum ar fi pet-uri, cârpe șamd.

Ce se poate face legal cu deșeurile din construcții și demolări

Oamenii și firmele pot scăpa legal de deșeurile din construcții și demolări, însă nu întotdeauna ceea ce li se pune la dispoziție este convenabil.

În mod normal, Romprest, de pildă, trece de două ori pe an (!) prin fiecare comună, ca să ridice deșeurile voluminoase și provenite din construcții și demolări, dar oamenii produc permanent astfel de gunoaie! Soluția la îndemâna primarilor ar fi să amenajeze platforme pentru astfel de deșeuri, care să fie date în administrarea operatorilor de salubrizare. Ar fi perfect legal, totul este permis de actualele contracte încheiate cu firmele de salubrizare.

De asemenea, primăriile pot folosi deșeurile din construcții și demolări (cu unele excepții, internita, de exemplu, este considerată un deșeu periculos) pentru rambleiere, umplerea unor ravene. Practic, pentru umplerea unor râpe, cu scopul dării în folosință a acelor suprafețe. Un exemplu vizibil pentru băcăuani este zona care începe cu benzinăria Lukoil, de la ieșirea spre Onești, până la ciurca 500 de metri în spate. Acolo, inițial era o râpă, dar timp de mai mulți ani s-au depozitat intenționat deșeuri din construcții și demolări, iar terenul a fost transformat și, acum, utilizat. Practic, orice primărie poate să-și viabilizeze unele zone, pe care să le dea în folosință.

O altă modalitate de depozitare legală a acestor deșeuri este la groapa de gunoi administrată de Eco Sud, care deține și o stație de concasare și are nevoie de resturi din construcții și demolări pentru a amenaja căile de acces pe Celula 2.

Depozitarea e scumpă, iar banii din deșeuri ajung să finanțeze mașinile oamenilor cu bani

Deșeurile din construcții și demolări ajung la „râpa satului” nu doar din lipsa de civilizație, ci și din rațiuni financiare, cine dorește să transporte și să depoziteze legal astfel de gunoaie trebuie să bage adânc mâna în buzunare.

De exemplu, pentru o mașină încărcată cu 20 de tone de deșeuri din construcții și demolări, costul plătit de beneficiar este de minimum 3.620 de lei. Din acești bani, Eco Sud rămâne doar cu 20 de lei pentru depozitarea în Celula 2, salubristul își oprește circa 100 de lei pe tonă, iar restul banilor, aproximativ 1.600 de lei pe mașina de 20 de tone, merg la stat, sub forma unei taxe numite „contribuție la economia circulară”.

Din „contribuția pentru economia circulară”, se finanțează, de pildă, programul Rabla Plus, prin care oamenii cu dare de mână își cumpără la preț subvenționat mașini electrice, de tipul Tesla șamd.