Meseriașii, crunt loviți de tranziție
• disponibilizările din primăvara anului trecut au fost surprinse în înregistrările de la Recensămînt • 70 la sută dintre șomerii proveniți din comerț sînt femei • 19.444 de șomeri își caută un alt loc de muncă • industria prelucrătoare a dat cei mai mulți șomeri • lucrătorii calificați iau drumul Italiei
Recensămîntul populației, desfășurat în primăvara anului trecut, a surprins situația dezastruoasă în care se zbat unele bresle sau categorii ocupaționale. Cifrele anunțate de către statisticieni (dar neconfirmate încă de către Institutul Național de Statistică) arată că, cel puțin la momentul numărătorii, meșteșugarii și unele categorii de muncitori calificați erau grav afectați de nenumăratele restructurări prin disponibilizare. Cu sau fără plăți compensatorii, persoanele disponibilizate, aflate în căutarea unui alt loc de muncă, sînt și acum debusolate de faptul că meseria pe care o cunosc nu are căutare în economia județului. Cei mai mulți dintre lucrători, meseriași de primă mînă chiar, au preferat să se înscrie pe listele de disponibilizări, ca să nu piardă trenul „compensatoriilor”. Apoi, au plecat la muncă în Italia, unde le este apreciată priceperea. Gabriel Oprea a lucrat ca strungar la Aerostar. El a rezolvat dilema disponibilizărilor din martie 2002 foarte simplu. „Ni s-a spus că e ultima ocazie cînd se mai pot lua salarii compensatorii prin RICOP. Ce, era să aștept să treacă această ocazie? Dacă mă dădeau afară după aceea, fără salariile de compensare? Așa că m-am înscris, ca mulți alții, pe listele de disponibilizări. Am luat banii și am plecat în Italia, unde oricum mă bătea capul de mai mult timp să ajung. Lucrez tot ca strungar, am acte și cîștig foarte bine. Ei plătesc meseriașii adevărați. Cred că tot Aerostarul și-ar găsi de lucru în Italia sau oriunde în Europa. Curaj să aibă”, povestește Gabriel Oprea.
O analiză realizată de către Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, arată că, la momentul Recensămîntului, martie 2002, din cei 19.444 șomeri aflați în căutarea altui loc de muncă, 46 la sută erau meșteșugari și lucrători calificați, 16 la sută operatori la mașini, 12,9 la sută muncitori necalificați, 11,2 la sută lucrători operativi în servicii și comerț, 6,1 la sută tehnicieni și maiștri, 3,3 la sută funcționari administrativi, 2,7 procente specialiști cu ocupații intelectuale, 1,1 la sută agricultori și 0,6 procente personal legislativ și de conducere. „Fenomenul șomajului este ceva de moment. În această analiză au fost surprinși șomerii care avuseseră un loc de muncă și se aflau în căutarea altuia, nu și persoanele care nu avuseseră niciodată o slujbă”, spune Harja. La bărbați, ponderea meșteșugarilor în totalul șomerilor este cu 79 la sută mai mare decît la femei, în schimb ponderea lucrătorilor operativi în servicii și comerț este de peste patru ori mai ridicată în cazul femeilor decît în al bărbaților, iar la specialiști cu ocupații intelectuale este de ^48 de procente. Pe medii, arată Eugenia Harja, diferențe mai mari în structura șomerilor pe ocupații se găsesc la agricultori, unde ponderea femeilor în total șomeri este de aproape șase ori mai mare decît cea a bărbaților, iar situații inverse se regăsesc la specialiști cu ocupații intelectuale, unde ponderea bărbaților în total șomeri este de trei ori mai mare decît a femeilor și în cazul funcționarilor administrativi, precum și a tehnicienilor și maiștrilor, unde decalajul este de 2,1 ori. Femeile au o pondere majoritară în total șomeri la următoarele grupe majore de ocupații: lucrători operativi în servicii și comerț (69,3 la sută), funcționari administrativi (68,8 procente) și la grupa tehnicienilor și maiștrilor (59,9 la sută), la toate celelalte categorii, bărbații fiind majoritari. Mediul urban este preponderent la toate categoriile de ocupații, cu excepția celei de agricultori, la care ruralul are ponderea majoritară (65,9 la sută). „În ordine, ponderile cele mai mari ale urbanului în total șomeri le au: specialiștii cu ocupații intelectuale (90,2 la sută), personalul legislativ și de conducere (89,3 la sută), tehnicieni și maiștri și funcționarii administrativi (fiecare 86,7 la sută, pondere în total), lucrătorii operativi în servicii și comerț (83,5 la sută)”, informează directorul DJS Bacău.
Tinerii, peste un sfert din numărul șomerilor
În privința structurii pe vîrste a șomerilor în cadrul fiecărei grupe mari de ocupații, tinerii sub 30 de ani reprezintă 25,2 la sută din totalul șomerilor băcăuani. Peste această medie se situează tinerii lucrătorii operativi în servicii și comerț (37,3 la sută din grupa de ocupații), agricultorii (30 la sută), muncitorii necalificați (29,4 la sută). „Toate celelalte ocupații au o pondere a tinerilor șomeri sub media județului la această vîrstă”, arată Eugenia Harja. Dacă ponderea șomerilor de 30-49 ani în total șomeri este de 64,6 procente pe județ, proporții mai ridicate se găsesc la grupele: specialiști cu ocupații intelectuale (71,8 la sută), meșteșugari și lucrători calificați (68,3 procente), funcționari administrativi (67 la sută), la personal legislativ și de conducere, precum și la operatori la mașini (ambele cu 64,8 procente). Grupa de vîrstă „50 ani și peste” are o pondere de 10,2 procente în totalul șomerilor, iar proporții peste medie se întîlnesc la: tehnicieni și maiștri (15,8 la sută), personal legislativ și de conducere (13,9 procente), funcționari administrativi (12,2 la sută), muncitori necalificați (10,9 procente) și operatori la mașini (10,8 la sută).
Meșteșugarii și lucrătorii calificați, cea mai defavorizată categorie de șomeri
„Ratele șomajului nu numai că sînt mult diferite pe sexe și medii, dar ele sînt diferite și mai mult pe grupe de ocupații. Atît pe total județ, cît și pe medii și sexe, cea mai mare rată specifică a șomajului se regăsește la grupa meșteșugarilor și a lucrătorilor calificați”, apreciază Eugenia Harja. În acest caz, rata este de 16 la sută pe total (de 2,8 ori mai mare decît media pe județ), mai mare în urban (18,8 la sută față de 11,1 procente în rural) și mai mare la bărbați (16,2 la sută față de 15,6 procente la femei).
La oraș, rate înalte ale șomajului mai cunosc și grupele: muncitori necalificați (15,2 la sută), operatori la mașini (11,1 procente), lucrători operativi în servicii și comerț (10,9 la sută), celelalte grupe avînd rate sub media urbanului, de (10,2 la sută). Cea mai mică rată o întîlnim la personalul legislativ și de conducere (1,3 la sută) și la specialiștii cu ocupații intelectuale (trei procente).
Nu se mai caută meșteșugari, textiliști, constructori și petroliști
Cei 19.444 de șomeri ai judetului aflați la momentul Recensămîntului în căutarea altui loc de muncă provin în cea mai mare parte din industria prelucrătoare (42,2 la sută), urmat de activitatea de construcții (15,9 procente) și de comerț (14,3 la sută). Aceleași trei activități sînt preponderente atît la oraș, cît și în rural, doar cu intensități diferite. „Șomerii bărbați provin în proporție de 38,7 la sută din industria prelucrătoare, 22,1 la sută din construcții, 11,4 la sută din comerț și 7,4 la sută din industria extractivă”, arată Eugenia Harja. În cadrul industriei prelucrătoare, predominanți sînt cei proveniti din: industria de prelucrare a lemnului (exclusiv mobilier) (18,1 la sută), industria de mașini și echipamente (13,4 procente), industria altor mijloace de transport (12,6 la sută), industria construcțiilor metalice (11,6 procente), industria textilă (9,1 la sută), industria chimică (6,7 la sută) și industria alimentară și a băuturilor (șase procente). Eugenia Harja explică faptul că „din totalul șomerilor proveniți din industria extractivă, 50,5 la sută au lucrat în extracția și prepararea cărbunelui și 49 la sută în extracția petrolului și a gazelor naturale”.
Femeile șomere provin în proporție de 48,5 la sută din industria prelucrătoare, de 19,6 procente din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, 5,2 la sută din hoteluri și restaurante, 4,7 la sută din construcții, 3,9 procente din sănătate și 3,4 procente din învățămînt. În cadrul industriei prelucrătoare, care deține majoritatea șomerilor, ponderi ridicate au: industria confecțiilor de îmbrăcăminte (27,4 la sută), industria textilă (14,7 procente), industria de prelucrare a lemnului (exclusiv mobilier) (10,7 procente), industria alimentară și a băuturilor (șapte la sută), industria pielăriei și încălțămintei (6,3 la sută), industria chimică (5,5 la sută) și altele. În cadrul industriei extractive, 83,5 la sută dintre femeile șomere au fost date de extracția petrolului și a gazelor naturale și doar 14,2 la sută de extracția și prepararea cărbunelui.
„În ceea ce privește ratele specifice de șomaj pe activitate, acestea au fost calculate raportînd șomerii în căutarea altui loc de muncă, proveniți dintr-o anumită activitate, la totalul populației active din acea activitate a economiei”, explică Harja. Ca atare, pe total județ, rata șomajului este de 5,9 la sută, iar mult peste medie se constată în următoarele activități: industria extractivă (14,6 la sută), construcții (14,2 procente), industria prelucrătoare (12,6 la sută), hoteluri și restaurante (12,2 la sută), comerț cu amănuntul și cu ridicata (10,6 procente). În cadrul industriei prelucrătoare, rate mari ale șomajului găsim la: industria textilă (32 la sută), industria metalurgică (28,1 la sută), industria altor mijloace de transport (27,5 la sută), dar și în industria construcțiilor metalice (18,6 la sută), industria de mașini și echipamente (17,1 la sută) și altele. Din cadrul industriei extractive, rate mari ale șomajului înregistrează extracția și prepararea cărbunelui (36,2 la sută).
„Așa cum a fost surprins în momentul recensămîntului, indicatorii șomajului au fost influențați de disponibilizările din perioada anterioară numărătorii de la mari societăți ca Aerostar, Robinete Industriale, Stofe Buhuși, Pobac etc”, apreciază Eugenia Harja. Conform statisticilor, peste 30.000 de băcăuani au ales să plece la muncă peste hotare, iar o mare parte dintre aceștia provin din personalul disponilbilizat de societățile băcăuane. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns