Rechizitoriul în dosarul retrocedărilor ilegale. Cum a cerut Paltin Sturdza 23.000 de hectare și a primit 43.000

Procurorii DNA care au trimis în judecată lotul Sturdza-Adam-Hrebenciuc relevă situația absurdă că, deși nu avea dreptul, Paltin Sturdza a cerut 23.000 de hectare, dar, prin „viclenie” a primit mult mai mult, circa 50.000 de hectare de pădure.

„Din probe a rezultat că tot cu viclenie s-a procedat la introducerea în ECRIS a minutei deciziei nr. 231/2012. Astfel, împotriva practicii constante anteriore (confirmată de martorii Cruceanu Julieta, Pîslaru Florin și inculpatul (…..)), judecătorul Ordog Lorand Andras i-a solicitat grefierului să introducă în parte minuta deciziei, fără a face publică și partea referitoare la suprafețele concret reconstituite. În acest fel, crezând că acțiunea a fost admisă așa cum se formulase, doar pentru o suprafață de 23.000 de ha, părțile interesate nu au aflat că judecătorii au dat mai mult decât s-a cerut, reconstituind dreptul de proprietate pentru o suprafață de 43.277 ha. Rațiunea acestei manopere a judecătorului Ordog Lorand Andras a fost aceea de a împiedica părțile interesate să formuleze cerere de revizuire în termenul legal pentru că judecătorii au dat mai mult decât s-a cerut”, se afirmă în rechizitoriul DNA.

De asemenea, în ciuda faptului că în cuprinsul hotărârii se discută doar despre patru moșii, Comănești, palanca, Dofteana și Beleghet, „fără absolut niciun mijloc de probă, instanța a dispus suplimentar, reconstituirea dreptului de proprietate și asupra domeniilor Ciobănuș (7.995 ha), Agăș (5.532 ha) și Brătulești (6.302 ha).

În acest dosar vor fi judecaţi fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu, Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis luni, în dosarul retrocedării ilegale de păduri, trimis instanţei în 22 ianuarie, menţinerea măsurii arestării preventive în cazul fostului deputat Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Paltin Sturdza, Dan Costin Bengescu şi a judecătorului Ordog Lorand Andras.

În cazul fostului deputat Ioan Adam, aflat în arest preventiv din 20 noiembrie 2014, instanţa a dispus înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu pe o durată de 30 de zile, de la data de 26 ianuarie la 24 februarie inclusiv. Ioan Adam urmează să iasă luni din arest preventiv. În timpul arestului la domiciliu, Ioan Adam trebuie să meargă la procurori sau la instanţă ori de câte ori este chemat şi are interdicţie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

Prin aceea decizie, instanţa a menţinut măsura arestului la domiciliu pentru Andrei Hrebenciuc şi a dispus înlocuirea arestului preventiv faţă de Iosif Kadas şi a arestului la domiciliu faţă de Jănică Poenaru şi Ioan Sorin Iacob cu măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, de la 26 ianuarie la 26 martie inclusiv.

În timpul controlului judiciar, Kadas, Iacob şi Poenaru trebuie să se prezinte la procurori sau judecători ori de câte ori sunt chemaţi, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţele şi să se prezinte la Poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere sau atunci când sunt chemaţi. De asemenea, Kadas şi Poenaru au interdicţie să părăsească municipiul Braşov şi, respectiv, Bucureştiul.

De asemenea, instanţa a menţinut măsura controlului judiciar în cazul senatorului Tudor Chiuariu şi a lui Adam Crăciunescu. În cazul lui Chiuariu, instanţa a încuviinţat părăsirea ţării în perioadele 26-29 ianuarie, 2-3 februarie şi 12-13 martie.

Viorel Hrebenciuc și-ar fi recunoscut vinovăția, dar procurorul i-ar fi respins pretențiile

Conform evz.ro, în data de 16 ianuarie 2015, cu cinci zile înainte de a fi trimis în judecată, Hrebenciuc a solicitat să i se aplice o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare, care să includă trei fapte penale, contopite și identificate: trei ani și patru luni pentru trafic de influență, un an de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional și un an pentru folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politic.

Surse judiciare susțin că procurorul de caz ar fi afirmat că nu ar fi acceptat un acord de vinovăție nici dacă Hrebenciuc cerea să execute cinci ani de închisoare cu executare. În ordonanța prin care a respins cererea lui Hrebenciuc, procurorul arată: „Deși cererea vizează acceptarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, cuantumul acesteia, doar patru ani de închisoare, este insuficient pentru realizarea scopului pedepsei penale, calitatea avută de inculpat și necesitatea ca pedeapsa să fie aptă să realizeze prevenția generală”.

În același dosar, deputatul Ioan Adam a fost și el de acord să semneze un acord de vinovăție, respins însă de DNA. Adam, considerat creierul faptelor de corupție în această rețea, a cerut să i se aplice o pedeapsă de doi ani și zece luni de închisoare cu suspendare.

Adam a solicitat, nici mai mult și nici mai puțin, să i se aplice șase luni pentru constituire de grup infracțional, două pedepse de un an pentru fiecare cumpărare de influență și doi ani pentru cea de trafic de influență.

Procurorul DNA a respins această propunere, considerând că sunt probe mai mult decât suficiente pentru condamnarea lui Adam la o pedeapsă mult mai mare decât cea propusă. La rândul lui, Paltin Sturdza a cerut și el să încheie un acord de vinovăție, pentru trei ani de închisoare, cu suspendare, fapt refuzat de procuror. (sursa)

Ziarul de Bacău vă prezintă spre lectură rechizitoriul integral (și anonimizat) în acest dosar. Ieri, v-am prezentat rechizitoriul în dosarul disjuns din acesta:

RECHIZITORIUL 

20/01/2015

Procuror (….) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov,

Examinând materialul de urmărire penală efectuat în dosarul cu nr. de mai sus, privind pe inculpaţii/suspecții:

1) ADAM IOAN – deputat în Parlamentul României – cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 47 C.pen. rap. la de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen., constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., trei infracțiuni de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C.pen. și art. 5 C.pen.;

2) STURDZA PALTIN-GHEORGHE – cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 47 C.pen. rap. la de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen., constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., trei infra cțiuni de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C.pen. și art. 5 din C.pen.;

3) ORDOG LORAND ANDRAS – judecător în cadrul Tribunalului Covasna – cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen., două infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin. lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 din C.pen.; (…..)

7) CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN – cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 din C.pen. și complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 5 C.pen.;

8) VARGA IOAN-GHEORGHE – cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 din C.pen. și complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 5 C.pen.;

9) CHIUARIU TUDOR-ALEXANDRU – senator în Parlamentul României – cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002 și aderarea la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 38 alin. 1 din C.pen.;

10) HREBENCIUC VIOREL – fost deputat în Parlamentul României – cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, prev. de art. 47 C.pen. rap. la 13 din Legea nr. 78/2000, spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin.1 lit.b) din Legea 656/2002, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 şi de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 din C.pen. rap. la art. 6 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 5 C.pen.;

11) BENGESCU DAN COSTIN – cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C.pen. și art. 5 C.pen.

12) HREBENCIUC ANDREI – cercetat în stare de arest la domiciliu pentru săvârşirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. și de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C.pen. și art. 5 C.pen.;

(…..)

16) DURLAN IULIAN – cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.;

17) ADAM ROXANA ANCA – judecător la Tribunalul Brașov – cercetată în stare de libertate pentru săvârşirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. și complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen.;

18) ZAHARIA GABRIELA RODICA – cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din N.C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.;

(…..)

22) CRĂCIUNESCU ADAM – cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. și sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., toate cu aplic. art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen.; (…..)

24) IACOB SORIN ION – cercetat în stare de arest la domiciliu pentru săvârşirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., trei infracțiuni de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.

25) MĂTĂȘEL IOAN zis Nelu – cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. și trei infracțiuni de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

26) KADAS IOSIF zis JOSKA- cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. și trei infracțiuni de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 din C.pen.

(…..)

29) POENARU JĂNICĂ – cercetat în stare de arest la domiciliu pentru săvârşirea infracțiunilor de aderarea la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. și trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 5 C.pen.

(…..)

 E X P U N U R M Ă T O A R E L E:

 1. ÎN FAPT

RECONSTITUIREA ILICITĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE ÎN FAVOAREA INCULPATULUI PALTIN GHEORGHE STURDZA

În anul 1872, între cei cinci copii ai defunctului NICOLAE GHICA (n. 1798 – d. 1853) a intervenit un partaj amiabil al unei suprafețe de aproximativ 50.000 de ha pădure, situată pe Valea Trotușului, în județul Bacău.

Fiul cel mare, DIMITRIE N. GHICA (n. 1839-d. 1923 – doctor în drept la Berlin, președintele Tribunalului Bacău în anii 1867-1868, membru al Curții de Apel de la București), a dobândit prin partaj lotul nr. 1, compus din moșiile COMĂNEȘTI și PALANCA.

EUGEN GHICA (n. 1840-d. 1913) a dobândit moșiile BRĂTULEȘTI și AGĂȘ pe care, întrucât nu a avut copii, i le-a lăsat prin testament nepotului său de frate, NICOLAE D. GHICA, fiul lui DIMITRIE N. GHICA.

Cel de-al treilea lot cu relevanță pentru prezenta cauză, compus din moșiile DOFTEANA și BELEGHET, i-a revenit celui de-al treilea fiu al lui NICOLAE GHICA, lui NICOLAE N. GHICA, fratele lui DIMITRIE și EUGEN.

DIMITRIE N. GHICA (n. 1839-d. 1923) și soția sa, ZOE GHICA, născută Lahovary, au avut doi copii, NICOLAE și MARIA.

MARIA GHICA (n. 1870 – d. 1950) s-a căsătorit cu generalul LEON MAVROCORDAT, devenind astfel MARIA MAVROCORDAT.

Imediat după decesul lui ZOE GHICA (fostă Lahovary), din 08 IV 1902, cea mai mare parte din bunurile imobile ce aparținuse acesteia, i-au fost atribuite fiicei sale, MARIA MAVROCORDAT.

În aceste condiții, pentru a restabili echilibrul dintre cei doi copii, DIMITRIE N. GHICA a întocmit un PARTAJ DE ASCENDENT sub forma unei DONAȚII, actul autentic fiind semnat atât de către DIMITRIE N. GHICA cât și de cei doi copii, NICOLAE D. GHICA și MARIA MAVROCORDAT.

Prin partajul de ascendent – donație întocmit în anul 1902, DIMITRIE N. GHICA i-a transferat dreptul de proprietate asupra moșiilor COMĂNEȘTI și PALANCA fiului său, NICOLAE D. GHICA, încă din timpul vieții celor doi.

Prin urmare, având în vedere partajul de ascendent și testamentul lui EUGEN GHICA, se deduce cu ușurință faptul că în 1913, anul decesului acestuia din urmă, NICOLAE D. GHICA avea în deplină proprietate cele patru moșii: COMĂNEȘTI, PALANCA, BRĂTULEȘTI și AGĂȘ.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei mai rezultă că moșiile DOFTEANA și BELEGHET au fost executate silit de către banca CREDITUL FUNCIAR RURAL de la NICOLAE N. GHICA, astfel că familia Ghica a pierdut proprietatea celor două moșii cu mult înaintea anului 1945.

În anul 1906, DIMITRIE N. GHICA a întocmit un TESTAMENT în care a reluat dispozițiile partajului de ascendent din anul 1902, reconfirmând manifestarea de voință inițială.

În anul 1921, NICOLAE D. GHICA a decedat, lăsând în urma sa patru copii (Nicolae, Eugen, Dimitrie și Ivette) și soția supraviețuitoare, Yvonne.

În mod firesc, odată cu decesul lui NICOLAE D. GHICA, potrivit normelor de drept civil, toate bunurile deținute în proprietate de către acesta s-au transmis în patrimoniul celor patru copii ai săi și al soției supraviețuitoare.

Astfel, din punct de vedere legal, încă în anul 1921, cei patru copii ai lui N.D. GHICA și soția supraviețuitoare erau proprietarii celor patru moșii (COMĂNEȘTI, PALANCA, BRĂTULEȘTI și AGĂȘ).

Imediat după decesul fiului său, în 28 nov. 1921, DIMITRIE N. GHICA a întocmit un CODICIL la testamentul din 1906, în cuprinsul căruia a scris: voința mea cea de pe urmă este ca toate dispozițiile cuprinse în acest testament în favoarea fiului meu Neculai, să se mențină și să se execute întocmai, ca și cum ar fi fost în viață, față de moștenitorii săi DIMITRIE, EUGEN, IVETA și NECULAI. Declar pentru bună înțelegere că confirm în totul actul de partaj de ascendent, despre care se vorbește în testamentul mei mai sus.

DIMITRIE N. GHICA a decedat în anul 1923, iar după decesul acestuia, MARIA MAVROCORDAT a introdus acțiune la Tribunalul Bacău prin care a solicitat ieșirea din indiviziune și împărțirea averii rămase după DIMITRIE N. GHICA, în cuprinsul cererii arătând că prin actul de partaj de ascendent s-a încălcat cu mult cotitatea disponibilă, în favoarea lui Nicolae D. Ghica.

Procesul deschis în anul 1923 s-a tranșat prin sentința civilă nr. 209 din 18 iunie 1923 a Tribunalului Bacău, rămasă irevocabilă, prin care s-a luat act de tranzacția încheiată de părțile procesului, respectiv descendenții lui NICOLAE D. GHICA și MARIA MAVROCORDAT. În urma acelei tranzacții consfințite prin hotărâre judecătorească de expedient s-a născut în patrimoniul MARIEI MAVROCORDAT doar un drept de creanță de 6.000.000 lei, bani care au fost primiți efectiv de către aceasta și soțul său, Leon Mavrocordat.

Astfel, în urma acestei TRANZACȚII (consfințită prin hotărâre judecătorească irevocabilă), în anul 1923, fără dubiu, dreptul de proprietate al celor patru copii ai lui NICOLAE D. GHICA (DIMITRIE, EUGEN, IVETA și NECULAI) și al soției supraviețuitoare, YVONNE, asupra tuturor moșiilor deținute anterior de DIMITRIE N. GHICA și de fiul său, NICOLAE D. GHICA, a fost consolidat.

Ulterior, în anul 1938, invocând anumite vicii legate de capacitatea dotală a MARIEI MAVROCORDAT de a încheia respectiva tranzacție, Maria Mavrocordat și soțul acesteia, Leon Mavrocordat, au deschis un nou proces prin care au solicitat anularea tranzacției, însă cauza nou deschisă nu a mai fost soluționată vreodată prin hotărâre definitivă și irevocabilă, astfel că au rămas în vigoare partajul de ascendent din anul 1902, testamentul lui DIMITRIE N. GHICA și tranzacția din anul 1923.

Prin urmare, indiferent câte moșii ar fi avut DIMITRIE N. GHICA și NICOLAE D. GHICA, în anul 1945 sau 1948 (anul intrării în vigoare a noii Constituții), calitatea de proprietar deposedat de pădure au avut-o exclusiv cei trei copii ai lui NICOLAE D. GHICA, DIMITRIE, EUGEN și NECULAI. IVETA decedase în 1941.

Deoarece doi din cei trei copii ai lui N.D. Ghica (Eugen și Neculai) s-au sustras de la mobilizarea în vederea participării la cel de-al Doilea Război Mondial, aceștia au fost declarați absenteiști astfel că statul le-a confiscat averea.

Prin urmare, în anul 1948, statul român deținea în coproprietate cu Dimitrie N. Ghica fostul domeniu N.D. Ghica, cu următoarele cote: 2/3 statul român și ½ Dimitrie N. Ghica, fiul lui N.D. Ghica.

În niciunul dintre dosarele civile ce au urmat nu se găsește măcar un singur act de natură să contrazică afirmația de mai sus, din care să reiasă că MARIA MAVROCORDAT ar fi fost proprietar de teren forestier în anul 1948.

În ceea ce-i privește pe DIMITRIE N. GHICA și NICOLAE D. GHICA este evident că nu puteau avea calitatea de proprietar de posedat de pădure în anul 1948 din moment ce erau decedați, iar prin deces, persoanele pierd capacitatea de folosință și de exercițiu.

• MARIA MAVROCORDAT a avut o fiică, ZOE (n. 1890 – d. 1973), căsătorită cu MIHAIL STURDZA, aceștia având la rândul lor un fiu, pe ELIE VLAD STURDZA, născut în anul 1916 și decedat în anul 2009.

Descendentul și moștenitorul lui ELIE VLAD STURDZA se numește PALTIN GHEORGHE STURDZA.

În data de 23.11.2005, ELIE VLAD STURDZA, prin mandatar CICHI TRAIAN, a introdus o cerere la COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR Bacău, prin care, în calitate de moștenitor acceptant tacit al succesiunii defuncților

►MARIA MAVROCORDAT (bunică);

► DIMITRIE N. GHICA (străbunic) și

► NICOLAE D. GHICA (față de care ar fi strănepot de soră) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de aproximativ 30.000 ha de teren forestier situat în județul Bacău, astfel:

1. Domeniul forestier BRĂTULEȘTI – situat pe raza comunelor Dărmănești și Dofteana în suprafață de aproximativ 7500 ha;
2. Domeniul forestier COMĂNEȘTI-VASIEȘTI situat pe raza comunelor Comănești, Laloaia și Moinești – în suprafață de aproximativ 3700 ha;
3. Domeniul forestier AGĂȘ situat pe raza comunelor Agăș și Asau – în suprafață de aproximativ 7000 ha;
4. Domeniul forestier PALANCA situat pe raza comunelor Palanca și Brusturoasa în suprafață de aproximativ 10.000 ha;
5. Domeniul forestier CIOBĂNUȘ situat pe raza comunelor Asau și Goioasa – în suprafață de aproximativ 8000 ha.

Remarcăm faptul că ELIE VLAD STURDZA nu a solicitat în cererea depusă la comisia județeană Bacău moșiile DOFTEANA și BELEGHET , știut fiind că proprietarul acestor două moșii în anul 1948 era CREDITUL FUNCIAR RURAL.

Cadrul legal pentru soluționarea cererii de reconstituire

Naționalizarea terenurilor forestiere – potrivit art. 6 din Constituția din 1948 (M.O. nr. 87 bis din 13 aprilie 1948) pădurile, în accepțiunea proprie a cuvântului, au devenit, pe data intrării în vigoare a acelei constituții, proprietate de stat, chiar dacă la acea dată aparțineau unor persoane fizice sau organizații cooperatiste ori altor organizații obștești.

Reconstituirea dreptului de proprietate este utilizată în acele cazuri în care persoana îndreptățită a avut teren în proprietate și a pierdut această proprietate în condițiile avute în vedere de lege1.

1 VIOREL TERZEA, Legile fondului funciar – Comentarii și explicații, Ediția 4, Editura CH Beck, București, 2013, p. 42;

Prin moștenitori legea are în vedere atât pe moștenitorii legali cât și pe cei testamentari, întrucât legea nu distinge.

Art. 45 din Legea nr. 18/1991 – RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR FORESTIERE

(1) Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate.

Titularii dreptului de reconstituire

De dispozițiile art. 45 din lege au beneficiat acele persoane fizice care au făcut dovada faptului că au fost titulare ale dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren cu destinație forestieră.

Conform art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înţelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării.

Art. 6 – DOVADA DREPTULUI DE PROPRIETATE

(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

(11) Titlurile de proprietate obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 şi existenţa liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar se procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Este necesar ca actele primare invocate să fi fost îndeplinite potrivit condițiilor impuse de legea din momentul întocmirii lor. În acest sens, apreciem că prin sintagma titluri de proprietate legiuitorul a avut în vedere acte juridice – instrumentum probationem – care atestau încheierea valabilă a unor acte juridice – negotium juris, acte care au fost încheiate cu respectarea condițiilor de fond și a condițiilor de formă cerute ad validitatem3 .

3 VIOREL TERZEA, Legile fondului funciar – Comentarii și explicații, Ediția 4, Editura CH Beck, București, 2013, p. 657;

4 Trib. Bistrița-Năsăud, sec. civ., dec. nr. 70/2008 apud. VIOREL TERZEA, Legile fondului funciar – Comentarii și explicații, Ediția 4, Editura CH Beck, București, 2013, p. 654;

5 Trib. Vaslui, sec. civ., dec. nr. 122/2010 apud. VIOREL TERZEA, Legile fondului funciar – Comentarii și explicații, Ediția 4, Editura CH Beck, București, 2013, p. 655;

Stabilirea caracterului de teren liber se poate stabili prin intermediul administrării probei cu expertiză. În acest sens, în practica judiciară s-a statuat că proba științifică a raportului de expertiză tehnică topografică este dovada pertinentă și concludentă în măsură să contribuie la o corectă identificare a vechiului amplasament al terenului, cu raportare la actele depuse în susținerea cererii de reconstituire4.

Desigur, este necesar ca între persoana care apare titulară a dreptului de proprietate și persoana ce a fost deposedată să existe identitate5.

Sarcina probei în materia fondului funciar se stabilește conform regulilor de drept comun, art. 1169 C.civ., cel obligat să își dovedească pretențiile este reclamantul. Odată ce reclamantul le-a dovedit, sarcina contraprobei aparține pârâților6.

Prin urmare, pentru a putea dispune reconstituirea unui teren forestier, atât comisiile locale și județene cât și instanțele de judecată verifică obligatoriu CALITATEA DE PROPRIETAR DEPOSEDAT A SOLICITANTULUI sau calitatea de moștenitor legal sau testamentar al unui astfel de proprietar deposedat.

Astfel, primul lucru pe care îl are de verificat comisia sau instanța de fond funciar este CINE A AVUT CALITATEA DE PROPRIETAR DEPOSEDAT ÎN ANUL 1948?

Având în vedere că în dreptul nostru nu există patrimoniu fără titular, CU CERTITUDINE, CALITATEA DE PROPRIETAR DEPOSEDAT O ARE, ÎNTOTDEUNA, DOAR O PERSOANĂ FIZICĂ ÎN VIAȚĂ ÎN ANUL 1948.

În aceste condiții, considerăm că este evident pentru oricine că raportat la cererea formulate de ELIE VLAD STURDZA, comisia de fond funciar și ulterior instanța de judecată trebuia să verifice următoarele:

1. MARIA MAVROCORDAT (ÎN VIAȚĂ ÎN 1948) AVEA CALITATEA DE PROPRIETAR DEPOSEDAT?
2. Raportat la terenurile forestiere solicitate pentru reconstituire, CINE A AVUT CALITATEA DE PROPRIETAR DEPOSEDAT?
3. Raportat la proprietarul deposedat, SOLICITANTUL ARE CALITATEA DE MOȘTENITOR?

 

• Prin procesul verbal nr. (…..) încheiat în data de 06 februarie 2006, comisia din cadrul Direcției Silvice Bacău a concluzionat că cererea lui ELIE VLAD STURDZA de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere solicitate NU este îndreptățită din următoarele motive:

■ persoanele care au fost deposedate abuziv de către regimul comunist au fost MOȘTENITORII lui N. D. Ghica;

■ actul denumit CONVENȚIUNE DE RĂMÂNERE ÎN INDIVIZIUNE ȘI REGULAMENT DE ADMINISTRARE ȘI FOLOSIRE A AVERII INDIVIZE transcris la Judecătoria Bacău cu nr. 1298 din 27 iulie 1937 arată faptul că deținătorii de terenuri forestiere de pe raza com. Palanca, Brusturoasa, Agăș, Comănești, Asău și Dărmănești erau YVETTE N.D.GHICA, DIMITRIE N.D.GHICA, EUGEN N.D. GHICA, NICOLAE N.D. GHICA împreună cu soția supraviețuitoare, YVONNE GHICA.

Acest din urmă act juridic nu doar că probează cine erau proprietarii terenurilor în discuție dar este și o probă irefutabilă în sensul că descendenții lui N.D. Ghica au acceptat succesiunea de pe urma tatălui acestora.

De altfel, acceptarea succesiunii de către descendenții minori ai lui ND Ghica s-a făcut sub beneficiu de inventar de către tutore, cu autorizarea consiliului de familie, conform art. 405 din C.civ. de la 1864.

Prin MEMORIUL din 06 martie 2006, chiar ELIE VLAD STURDZA, prin mandatar PALTIN GHEORGHE STURDZA, și prin avocat ales, a arătat că a formulat cerere de reconstituire în natură a terenurilor forestiere preluate de stat în mod abuziv de la autorul său, NICOLAE D. GHICA, decedat în anul 1921, care a devenit proprietarul domeniilor forestiere PALANCA, AGĂȘ, CIOBĂNUȘ, COMĂNEȘTI-VASIEȘTI și BRĂTULEȘTI ca urmare a unui partaj de ascendent făcut de DIMITRIE N.GHICA.

S-a mai arătat în respectivul memoriu că preluarea abuzivă s-a făcut de pe numele proprietarului acestor imobile, NICOLAE D. GHICA și, deoarece succesiunea acestuia nu a fost dezbătură, statul a preluat imobilele de la cel înscris în registre, chiar și decedat la vremea respectivă.

 

În ce privește calitatea de moștenitor, ELIE VLAD STURDZA a arătat că este succesor legal (colateral privilegiat) după NICOLAE D. GHICA, fiind repus în termenul de acceptare a moștenirii în temeiul Legii nr. 247/2005.

Aceste ultime mențiuni sunt importante prin prisma faptului că ulterior, prin decizia 231 din 17 aprilie 2012, judecătorii de la Tribunalul Covasna au statuat că lui Elie Vlad Sturdza i se cuvine reconstituirea unei suprafețe de 43.227 ha EXCLUSIV ÎN CALITATE DE DESCENDENT AL LUI DIMITRIE GHICA.

Prin hotărârea nr. (…..) din 03.05.2006, COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BACĂU a hotărât validarea hotărârilor comisiilor locale de fond funciar BRUSTUROASA, PALANCA, ASĂU, DĂRMĂNEȘTI, COMĂNEȘTI, MOINEȘTI, AGĂȘ, DOFTEANA de respingere a cererilor formulate de către ELIE VLAD STURDZA deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 61 alin. 1 și art. 13 alin. 2 lit. e) din H.G. 890/2005. În esență, s-a stabilit că raportat la persoanele care aveau calitatea de proprietar deposedat în sensul legii fondului funciar (YVETTE N.D.GHICA, DIMITRIE N.D.GHICA, EUGEN N.D. GHICA, NICOLAE N.D. GHICA împreună cu soția supraviețuitoare, YVONNE GHICA) – solicitantul ELIE VLAD STURDZA este rudă de gradul V, neavând astfel calitatea de moștenitor al proprietarului deposedat (art. 676 C.civ limitează ordinea succesorală până la gradul IV inclusiv).

În Referatul nr. (…..)/17.04.2006, COMISIA JUDEȚEANĂ evidențiază următoarele aspecte:

► din testamentul lui EUGENIU N. GHICA reiese că i-a lăsat nepotului său, NICOLAE D. GHICA, domeniile BRĂTULEȘTI și AGĂȘ;

► din Convenția de rămânere în indiviziune (document autentificat sub nr. 1298 din 27 iulie 1937) rezultă că YVETTE N.D.GHICA, DIMITRIE N.D.GHICA, EUGEN N.D. GHICA, NICOLAE N.D. GHICA împreună cu soția supraviețuitoare, YVONNE GHICA aveau în proprietate indiviză doar următoarele domenii: BRĂTULEȘTI, COMĂNEȘTI, VASIEȘTI, CIOBANUȘ, AGAS și PALANCA;

► din M.O. nr. 259 din 08.11.1947 în care este publicată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1429 din 30.10.1947 rezultă că proprietarii pădurilor PALANCA, AGĂȘ, CIOBĂNUȘ, SUPAN,VASIEȘTI și BRĂTULEȘTI erau succesorii lui N.D. Ghica (Yvette, Dimitrie, Eugen și Yvonne).

Hotărârea 10.068 din 03.05.2006 a fost atacată de către ELIE VLAD STURDZA la JUDECĂTORIA ONEȘTI, prin plângerea din 15 iunie 2006 semnată de AV. PROV. UNIV. DR. IOAN ADAM.

 Prin plângerea din 15 iunie 2006, ELIE VLAD STURDZA a solicitat:

1) Anularea H.C.J. nr. 10068/3.05.2006;

2) Obligarea Comisiei Județene să admită cererile de retrocedare în natură, să elibereze titluri de proprietate pe numele lui ELIE VLAD STURDZA în calitate de succesor în linie descendentă după autorul DIMITIRIE N. GHICA și succesor colateral după NICOLAE D.GHICA, pentru următoarele suprafețe de teren forestier și locuri de situare:

– suprafața de 9.560 ha teren forestier situat pe raza comunelor PALANCA si BRUSTUROASA – domeniul „PALANCA”;

– suprafața de 7.995 ha teren forestier situat pe raza comunelor ASAU si GOIOASA – domeniul „CIOBANUS”;

– suprafața de 6.302 ha teren forestier situat pe raza comunelor DARMANESTI și DOFTEANA – domeniul „BRATULESTI”;

– suprafața de 5.532 ha teren forestier situat pe raza comunelor AGAS si ASAU – domeniul „AGAS”;

– suprafața de 2.218 ha teren forestier situat pe raza comunelor COMANESTI si MOINESTI – domeniul „COMANESTI”;

– suprafața de 50 ha teren agricol situat pe raza orașului COMANESTI;

– suprafața de 11.620 ha teren forestier situat pe raza comunei DOFTEANA – domeniul „DOFTEANA” si „BELEGHET”.

Față de cererea inițială, se observă că ELIE VLAD STURDZA a solicitat suplimentar, DIRECT ÎN FAȚA INSTANȚEI, domeniile „DOFTEANA” si „BELEGHET” (11.620 ha teren forestier) și 50 de ha de teren agricol.

Din cuprinsul plângerii rezultă că ELIE VLAD STURDZA susținea că DIMITRIE N. GHICA ar fi cumpărat de la fratele său, NICOLAE N. GHICA, domeniile „DOFTEANA” si „BELEGHET”, invocând actul de vânzare cumpărare nr. 116 din 17 decembrie 1871.

Elementul esențial al plângerii este acela că din cauza faptului că NICOLAE D. GHICA a decedat înaintea tatălui său, partajul de ascendent din 1902 nu a produs efecte față de acesta.

Analizând susținerile reclamantului, prin sentința civilă nr. 3041 din 08.10.2007, JUDECĂTORIA ONEȘTI a reținut următoarea stare de fapt:

Proprietarii deposedați au fost succesorii defunctului NICOLAE D.GHICA și anume: NICOLAE GHICA, EUGEN GHICA, DUMITRU GHICA, YVETTE GHICA, fata de care reclamantul este ruda de gradul V, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul patru de rudenie inclusiv.

În consecință se va respinge plângerea reclamantului pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurile de la PALANCA, DARMANESTI, AGAS, ASAU, LALOAIA, GOIOASA, MOINESTI, BRUSTUROASA , COMANESTI.

Susținerea reclamantului că pădurile DOFTEANA si BELEGHET ar fi cumpărate de către DIMITRIE GHICA nu este susținută cu nici un act. În actul de împărțeala din anul 1872, pădurile DOFTEANA si BELEGHET au căzut în lotul nr. 4 – NICOLAE GHICA, situație care face să nu fie consemnate în actul de împărțeală de ascendent din anul 1902, făcut de DIMITRIE GHICA (decedat în anul 1923).

Suprafețele de pădure din DOFTEANA și BELEGHET au fost expropriate din proprietatea CREDITULUI FUNCIAR RURAL – MONITORUL OFICIAL nr. 259/ 8.11.1947 – ceea ce conduce la concluzia ca aceste proprietăți au fost ipotecate în favoarea creditorilor.

Ca urmare, se va respinge plângerea reclamantului și pentru pădurile de la DOFTEANA și BELEGHET.

Cât privește pe MARIA GHICA (bunica reclamantului și sora lui N.D. GHICA), aceasta a primit ca moștenire numai bani, nu și păduri, ca urmare a actului de împărțeală din anul 1902.

Recursul declarat de către ELIE VLAD STURDZA a fost respins de TRIBUNALUL BACĂU prin decizia civilă nr. 663/R/24 iunie 2008, analizând în mod temeinic efectele partajului de ascendent – donație (”între ascendentul donator și descendentul donator se nasc raporturi specific contractului de donație, astfel că donatarul va dobândi în mod irevocabil drepturile care formează obiectul lui”), s-a stabilit irevocabil că ”nu are relevanță că decesul lui Nicolae D. Ghica (donatarul) a intervenit înaintea lui Dimitrie N. Ghica (donatorul)”.

În ceea ce privește pădurile DOFTEANA și BELEGHET, instanța de recurs a reținut că acestea au fost confiscate de la proprietarul CREDITUL FUNCIAR RURAL, astfel că la data deposedării, proprietarul celor două păduri nu era Dimitrie N. Ghica (fila 7 din decizie). Referitor la celelalte domenii solicitate, tribunalul constată că au avut calitatea de proprietari deposedați descendenții lui Nicolae D. Ghica, față de care Elie Vlad Sturdza are gradul V și nu are vocație succesorală față de aceștia.

În plus, Tribunalul Bacău reține că MARIA GHICA a primit numai bani, ca urmare a partajului de ascendent din anul 1902, nu și păduri.

Potrivit art. 795 Cod civil 1864, partajul de ascendent trebuie făcut cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de lege pentru donaţii şi testamente. Astfel pentru donaţiile având ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile cu excepţia darurilor manuale, este obligatorie forma autentică a actului (art. 813 Cod civil).

Potrivit art. 797 alin. 1 din C.civ. 1864 este nulă împărțeala în care nu s-au cuprins toți copiii în viață la deschiderea moștenirii și descendenții fiilor premuriți.

Din aceste dispoziții deducem indubitabil că predecesul unui descendent nu reprezintă o cauză de ineficacitate a partajului de ascendent. Dimpotrivă, pentru cei predecedați, ascendentul donator este chiar obligat să-i includă la împărțeală pe copii predecedatului, în caz contrar împărțeala de ascendent fiind nulă.

În niciunul dintre cursurile de Drept civil. Succesiuni studiate (M. Eliescu, Fr. Deak, D. Chirică sau I. Adam) nu este menționat predecesul descendentului donatar drept o cauză de ineficacitate a partajului de ascendent. De altfel, efectele partajului de ascendent diferă după cum acesta s-a realizat prin donaţie sau prin testament.

Efectele partajului realizat prin donaţie

Dacă partajul s-a realizat pe cale de donaţie (cum este cazul de față), între ascendentul – donator şi descendenţii – donatari, se nasc raporturi juridice specifice contractului de donaţie, potrivit dreptului comun.

Mai exact, transferul dreptului de proprietate a operat de la data încheierii partajului de ascendent donație și autentificării acestuia, după acest moment descendentul donatar putând să dispună liber de bunurile primite, inclusiv să le înstrăineze.

În anul 2008, știind că nu au calitatea de moștenitor ai copiilor lui ND Ghica, adevărați proprietari deposedați, Sturdza Paltin Gheorghe și Adam Ioan au avut mai multe întâlniri cu (…..) (descendent direct al lui N.D. Ghica) și reprezentantul acestuia, (…..), cu care au stabilit de comun acord ca aceștia să dea o declarație neadevărată din care să reiasă că succesiunile după Dimitrie Ghica și ND Ghica nu s-au dezbătut vreodată și astfel să-i fie susținute tezele juridice insidioase ale avocatului Adam Ioan.

(…..)

În ciuda faptului că știau cine este adevăratul proprietar deposedat al pădurilor solicitate pentru retrocedare și pierduse irevocabil procesul civil, Sturdza Paltin Gheorghe și Adam Ioan au continuat demersurile pentru obținerea respectivelor suprafețe, luând decizia de a se formula o cerere de revizuire încă din data de 15 decembrie 2008.

(…..)

După ce pierduse irevocabil procesele în care Paltin Gheorghe Sturdza, în calitate de mandatar al lui Elie Vlad Sturdza, solicitase cele 43.227 de ha de teren forestier.

La data de 23 aprilie 2009, ELIE VLAD STURDZA a formulat în cauză CERERE DE REVIZUIRE împotriva sentinței civile nr. 3041 din 08.10.2007 a Judecătoriei Onești invocând drept temei art. 322 alin. 5 din C.proc.civ.

Art. 322 – Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:

5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor;

Exercitarea revizuirii pentru acest motiv presupune îndeplinirea următoarelor condiții cumulative:

1. Înscrisurile trebuie să fie descoperite după pronunțarea hotărârii judecătorești. Asta înseamnă că înscrisul trebuie să fi existat la data judecății;
2. Imposibilitatea prezentării înscrisului în instanța care a pronunțat hotărârea atacată datorită unei împrejurări mai presus de voința părții (forță majoră).
3. Înscrisul descoperit și invocate în revizuire să aibă un caracter determinant, adică să fi fost apt de a conduce la o altă soluție decât cea pronunțată (I.Leș, p. 895). În plus, înscrisul trebuie să aibă forță probantă în mod singular, fără să fie necesară administrarea altor probe (Idem, p. 910).

În aceste condiții, văzând starea de fapt reținută de cei patru judecători din cadrul Judecătoriei Onești și Tribunalul Bacău, apreciem că noile înscrisuri depuse la dosarul cauzei trebuia să ducă în mod evident la schimbarea celor 4 concluzii esențiale reținute de acești judecători cu autoritate de lucru judecat:

1. Cei care au deținut proprietatea terenurilor în anul deposedării, 1948, erau copiii lui Nicolae D. Ghika;
2. Față de aceștia, Elie Vlad Sturdza este rudă de gradul 5;
3. Partajul de ascendent donație din 1902 și-a produs efectele, astfel încât Maria Mavrocordat a primit doar bani, nu și bunuri imobile;
4. Calitatea de proprietar deposedat al moșiilor DOFTEANA și BELEGHET a avut-o CREDITUL FUNCIAR RURAL.

(…..) Cererea de revizuire a fost soluționată de JUDECĂTORIA SF. GHEORGHE, ca urmare a admiterii solicitării de strămutare a cauzei.

Mai exact, pentru a fi admisă cererea de revizuire, înscrisurile noi trebuia să dovedească fără dubiu următoarele:

■ că în anul 1948 nu descendenții lui N.D. Ghica și soția supraviețuitoare au avut calitatea de proprietar deposedat ci o altă persoană, rudă de cel mult gradul al IV lea cu Elie Vlad Sturdza;

■ că moșiile DOFTEANA și BELEGHET nu au aparținut CREDITULUI FUNCIAR RURAL în anul deposedării abuzive (1948) ci unui ascendent pe care-l moștenea Elie Vlad Sturdza;

Astfel, prin sentința civilă nr. 1161 din 28 aprilie 2010, după o analiză temeinică și legală a fiecărui înscris ”nou” în parte, judecătorul (…..) a dispus respingerea cererii de revizuire în urma admiterii excepției de tardivitate.

Sentința a fost motivată în 20 mai 2010, în 07 iunie 2010 STURDZA PALTIN GHEORGHE a formulat recurs, în 09 iunie 2010 recursul a fost înregistrat la Tribunalul Covasna, iar în data de 22 iunie 2010, completul format din (…..), ORDOG LORAND ANDRAS și (…..)a dispus admiterea recursului formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Recursul a fost motivat în data de 07 iulie 2010, de către (…..) (Ordog Lorand Andras era în Ungaria, în concediu de odihnă), reținând în esență că reprezintă un caz de forță majoră faptul că Elie Vlad Sturdza a solicitat acte privind moștenirea lui Dimitrie N. Ghica de la Arhivele Naționale, însă respectivele documente se aflau la dosarul de succesiune al MARIEI GHICA (MAVROCORDAT).

Potrivit dispozițiilor art. 324 alin. 1 din C.proc.civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.

În prezenta cauză, deși nu s-a dovedit vreo împrejurare mai presus de voința părții de natură să facă imposibilă prezentarea înscrisului, termenul nu a fost calculat de la data descoperirii înscrisurilor, ci de la data intrării în posesia lor.

Faptul că Elias Vlad Sturdza nu s-a gândit să solicite de la Arhivele Naționale dosarul de succesiune al bunicii sale, MARIA MAVROCORDAT (deși și-a întemeiat cererea de reconstituire spunând că este moștenitorul Mariei Mavrocordat și era firesc să solicite documentele de la succesiunea acesteia), în niciun caz nu poate fi considerat o împrejurare mai presus de voința părții de natură să facă imposibilă prezentarea înscrisului, cum a reținut inițial completul format din (…..), ORDOG LORAND ANDRAS și (…..) (decedată), după care și completul de judecată format din judecătorii ÖRDÖG LORAND ANDRAS, (…..) și (…..)(f. 10 din decizia 231/R/2012).

Din declarația inculpatului Adam Ioan a reieșit că în luna iunie 2010 a purtat o discuție cu judecătorul Ordog Lorand Andras, ocazie cu care acesta din urmă i-a spus că intenționează să respingă recursul formulat de către Paltin Gheorghe Sturdza împotriva sentinței judecătoriei Sf. Gheorghe prin care se respinsese ca tardivă cererea de revizuire. În aceste condiții, Adam Ioan s-a ”alarmat” și după o perioadă foarte scurtă de timp, i-a dat lui ORDOG LORAND ANDRAS suma de 10.000 de euro pentru a obține o soluție favorabilă, respectiv pentru a se admite recursul declarat în numele lui Paltin Gheorghe Sturdza.

(…..)

Din programul ECRIS rezultă că Ordog Lorand Andras a accesat dosarul 2165/270/2007 în data de 14 iunie 2010, la ora 11:51, în condițiile în care termenul era peste 8 zile, în data de 22 iunie 2010, ceea ce face probabil ca în ziua respectivă să fi primit mita de 10.000 de euro de la Adam Ioan.

Din declarația lui Adam Ioan a rezultat că în momentul primirii sumei de 10.000 de euro în luna iunie 2010, judecătorul Ordog Lorand Andras i-a dat de înțeles că se vor înțelege și când se va soluționa fondul cauzei respective deoarece ”tot la noi se întoarce”, completul C8 fiind singurul complet de fond funciar din cadrul Tribunalului Covasna.

(…..)

După rejudecarea cauzei, prin sentința civilă nr. 3167 din 22 decembrie 2011, Judecătoria Sf. Gheorghe, făcând o analiză minuțioasă a tuturor probelor din dosar (22 pagini) a stabilit că înscrisurile noi nu au valoare determinantă, nu au schimbat cu nimic starea de fapt reținută de instanțele anterioare, motiv pentru care a respins cererea de revizuire astfel cum fusese precizată.

Conform precizării făcute de revizuent, acesta mai solicita numai moșiile rămase după DIMITRIE N. GHICA (D. 1923), respectiv: COMĂNEȘTI, PALANCA, DOFTEANA și BELEGHET, care însumau 23.000 ha.(f. 3 din sentința civilă nr. 3167/2011).

În continuare, cu o rapiditate nespecifică unor astfel de spețe de fond funciar,

după ce 4 instanțe anterioare spuse că ELIE VLAD STURDZA nu are dreptul să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra pădurilor de pe Valea Trotușului, știind că dispun cea mai mare reconstituire de teren forestier din România, fără a fi în prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză (DEȘI ANTERIOR, ÎN DECIZIA NR. 51/31.01.2012, JUDECĂTORUL ORDOG LORAND ANDRAS afirma că este obligatorie întocmirea expertizei topografice prin care să se identifice imobilele obiect al reconstituirii dreptului de proprietate, amplasamentul și situația lor juridică în trecut și în prezent),

știind că în 1948 calitatea de proprietar deposedat au avut-o descendenții lui ND Ghica, fără a avea măcar o probă în sensul că MARIA MAVROCORDAT (fiica lui Dimitrie Ghica – în viață în 1948 – și autoarea lui Elie Vlad Sturdza) ar fi deținut un singur hectar de pădure pe Valea Trotușului, folosindu-se cu viclenie de o decizie ULTERIOARĂ a unei alte instanțe (decizia 4700 din 08 aprilie 2009 a ÎCCJ –în condițiile în care se cerea revizuirea unei hotărâri din 2007), ignorând complet motivele din sentința dispusă de judecătorul fondului (20 de pagini de motivare efectivă) – ceea ce este inadmisibil în condițiile în care era acești judecători erau primii care aveau o părere diametral opusă după Comisiile locale, Comisia Județeană Bacău, Judecătoria Onești, Tribunalul Bacău, Judecătoria Sf. Gheorghe și cunoșteau faptul că decizia lor nu putea fi atacată, nesocotind faptul că de revizuentul ceruse doar 23.000 de ha, știind că inițial (2005) la Comisiile Locale de Fond Funciar din Bacău se ceruse doar 30.000 de ha pădure, schimbându-și practica anterioară constantă referitoare la aceste diferențe, ignorând că la dosarul cauzei se aflau probe clare că moșiile DOFTEANA și BELEGHET au fost preluate de la CREDITUL FUNCIAR RURAL,

judecătorii ORDOG LORAND ANDRAS, (…..) și (…..) au dispus admiterea recursului, admiterea plângerii împotriva comisiei județene și reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de ha teren forestier și 50 de ha de teren agricol.

Este de menționat faptul că efectuarea unei expertize ar fi stabilit că pe terenurile revendicate de către Paltin Gheorghe Sturdza a fost reconstituit în mod legal dreptul de proprietate față de câteva sute de proprietari, pe o suprafață de aproximativ 18.000 de ha, ceea ce ar fi fost de natură să ducă, în mod evident la o altă soluție.

De asemenea, din probe a rezultat că tot cu viclenie s-a procedat la introducerea în ECRIS a minutei deciziei nr. 231/2012. Astfel, împotriva practicii constante anteriore (confirmată de martorii Cruceanu Julieta, Pîslaru Florin și inculpatul (…..)), judecătorul Ordog Lorand Andras i-a solicitat grefierului să introducă în parte minuta deciziei, fără a face publică și partea referitoare la suprafețele concret reconstituite.

În acest fel, crezând că acțiunea a fost admisă așa cum se formulase, doar pentru o suprafață de 23.000 de ha, părțile interesate nu au aflat că judecătorii au dat mai mult decât s-a cerut, reconstituind dreptul de proprietate pentru o suprafață de 43.277 ha.

Rațiunea acestei manopere a judecătorului Ordog Lorand Andras a fost aceea de a împiedica părțile interesate să formuleze cerere de revizuire în termenul legal pentru că judecătorii au dat mai mult decât s-a cerut. Potrivit art. 324 pct. 1 C.proc.civ., în acest caz termenul de o lună curge de la pronunțare. În sprijinul acestei concluzii stă și împrejurarea că judecătorul Ordog Lorand Andras a motivate cu o întârziere nejustificată decizia 231/2012, fapt remarcat inclusive de către suspecta (…..)în declarația sa.

Viclenia judecătorilor în folosirea deciziei 4700 a ICCJ rezultă din următoarele argumente: se invocă puterea de lucru judecat a acestei decizii intermediare ignorându-se faptul că o decizie ulterioară nu poate avea o astfel de forță în fața unei sentințe rămasă anterior irevocabilă; deși în respectiva decizie se arată că partajul de ascendent nu-și va produce efectele, iar în lipsa unui testament suntem în prezența unei succesiuni legale, deși la dosarul cauzei exista atât testamentul din 1906 cât și codicilul din 1921 întocmite de Dimitrie Ghica, au făcut abstracție de acestea; această decizie nu ținea seama de puterea de lucru judecat a deciziei nr. 663/R/24 iunie 2008 a Tribunalului Bacău în care se arătase irevocabil că nu are relevanță că decesul lui Nicolae D. Ghica (donatarul) a intervenit înaintea lui Dimitrie N. Ghica (donatorul)”.

În ceea ce privește întinderea masei succesorale a lui DIMITRIE N. GHICA, completul a reținut că prin recipisa nr. 2532 din 17.11.1871 s-a dovedit că Dimitrie Ghica a achitat taxele pentru cumpărarea pădurilor DOFTEANA și BELEGHET de la fratele său, Nicolae Ghica, astfel că și aceste păduri fac parte din masa succesorală a lui Dimitrie Ghica, pe lângă cele invocate în partajul de ascendent (s.n. COMĂNEȘTI și PALANCA);

Această afirmație apare ca fiind cel puțin surprinzătoare în condițiile în care Judecătoria Onești și-a întemeiat soluția de respingere a plângerii pe copia Monitorului Oficial nr. 259 din 08.11.1947, potrivit căruia, pădurile DOFTEANA și BELEGHET au fost expropriate din proprietatea CREDITULUI FUNCIAR RURAL.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 : În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

Judecătorii nu au verificat în vreun fel dacă au fost atribuite altor persoane. De asemenea, în ciuda faptului că în cuprinsul hotărârii se discută doar despre patru moșii, COMĂNEȘTI, PALANCA, DOFTEANA și BELEGHET, fără absolut niciun mijloc de probă, instanța a dispus suplimentar, reconstituirea dreptului de proprietate și asupra domeniilor:

CIOBĂNUȘ (7995 ha teren forestier situat pe raza comunelor Asău și Goioasa);

AGĂȘ (5532 ha teren forestier situat pe raza comunelor Agăș și Asău);

BRĂTULEȘTI (6302 ha teren forestier situat pe raza comunelor Dărmănești și Dofteana);

Este de menționat faptul că moșiile BRĂTULEȘTI și AGĂȘ i-au fost lăsate de către unchiul său, EUGEN GHICA, prin testament, lui NICOLAE GHICA, aceste moșii neaparținând vreodată lui DIMITRIE GHICA, aspect reținut chiar de prima dată, de către comisia județeană.

Prin urmare, din moment ce judecătorul care a scris minuta și a motivat decizia 231/17 aprilie 2012, ORDOG LORAND ANDRAS a reținut că Elie Vlad Sturdza are dreptul la reconstituire exclusiv după DIMITRIE GHICA, cum este posibil să-i reconstituie peste 10.000 de ha care au fost doar ale lui N.D. GHICA?

Potrivit deciziei 231/R/2012 (f.11), tribunalul constată că petiționarul este moștenitor legal în linie directă a defunctului DIMITRIE GHICA, pentru care are drept de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate după acesta, potrivit Legii nr. 1/2000, întrucât contrar reținerilor din sentința civilă nr. 3041 din 08 octombrie 2007 a Judecătoriei Onești, petentul nu a formulat cerere în calitate de moștenitor al lui Nicolae D. Ghica, ci în calitate de descendent al lui DIMITRIE N. GHICA, al cărui strănepot este.

Siguranța cu care au fost scrise aceste afirmații în decizia 231 din 17 aprilie 2012 s-a atenuat cu ocazia soluționării unei cereri de lămurire a dispozitivului soluționată prin încheierea din 15 mai 2014, în cuprinsul căreia, aceiași trei judecători stabilesc că: s-a reconstituit dreptul de proprietate și după defunctul NICOLAE GHICA (f.5).

Reaua credință a judecătorilor Ordog Lorand Andras și (…..) reiese și din împrejurarea că, începând cu decizia nr. 231/2012, și-au schimbat practica anterioară. În acest ultim sens, sunt relevante deciziile nr. 456/R/21 septembrie 2010, 549/R 12 octombrie 2010, 700/R din 07 decembrie 2010 în care se arăta că instanța nu poate reconstitui mai mult decât s-a solicitat comisiei. Prin decizia nr. 231/R/2012, judecătorii au dispus contrar acestor principii proprii.

Prin Raportul de control nr. (…..)din 05 septembrie 2014 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha și a unui teren agricol în suprafață de 50 de ha din județul Bacău întocmit de CORPUL DE CONTROL AL PRIMULUI-MINISTRU, s-a concluzionat:

► Exproprierea de către regimul comunist a domeniilor forestiere Palanca, Comănești-Vășâiești, Brătulești, Agăș și Ciobănuș s-a realizat de la proprietarii Eugen N.D. Ghica, Nicolae N.D. Ghica și Dimitrie N.D.Ghica (copiii în viață ai defunctului Nicolae D.Ghica);

► Exproprierea de către regimul comunist a domeniilor forestiere Dofteana și Beleghet s-a realizat de la Creditul Funciar Rural, proprietarul pădurilor în suprafață totală de 10.974 ha.

Totodată, în cuprinsul aceluiași Raport (f. 38) s-a reținut Contrar hotărârilor pronunţate de mai multe instanţe, prin Decizia nr. 231/R/2012, Tribunalul Covasna a hotărât reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui Elie Vlad Sturdza pentru suprafaţa totală de 43.227 ha teren forestier şi a unui teren agricol în suprafaţă de 50 ha, situate pe raza judeţului Bacău, în condiţiile în care:

► Solicitantul nu a depus cerere la nivelul Comisiilor locale de fond funciar de pe raza judeţului Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 43.227 ha teren forestier, ci „pentru o suprafaţă de aproximativ 30.000 ha teren forestier”, fără terenurile forestiere situate pe raza localităţilor Dofteana şi Beleghet în suprafaţă de 11.620 ha.

► Potrivit prevederilor legale, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente, având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist, respectiv începând cu data de 06.03.1945.

Cu toate acestea, Tribunalul Covasna a hotărât că „petiţionarul este moştenitorul legal în linie directă a defunctului Dimitrie N. Ghica, decedat în 1921, pentru care are drept de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate după acesta, potrivit Legii nr. 1/2000″. (s.n.) La momentul deposedării abuzive de către regimul comunist, Dimitrie N. Ghica era decedat (1921), deci nu putea fi considerat drept „proprietar deposedat”în sensul legii.

► Tribunalul Covasna a hotărât reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petiţionarului, Elie Vlad Sturdza, pentru domeniile forestiere Ciobănuş, Brătuleşti şi Agăş, domenii care au aparţinut lui Nicolae D. Ghica şi, ulterior, succesorilor acestuia (Nicolae N.D. Ghica, Eugen N.D. Ghica, Dimitrie N. D. Ghica şi Yvette N. D. Ghica), cu toate că tribunalul a constatat faptul că „(…) petentul nu a formulat cerere în calitate de moştenitor al lui Nicolae D. Ghica, ci în calitate de descendent al lui Dimitrie N. Ghica, al cărui strănepot este”, iar Dimitrie N. Ghica nu a avut niciodată în patrimoniu aceste domenii. (s.n.).

Din punct de vedere cronologic, arătăm că recursul împotriva sentinței Judecătoriei Sf. Gheorghe a fost înregistrat la Tribunalul Covasna în data de 23 ianuarie 2012, primul termen de judecată fiind fixat pentru 07 februarie 2012.

(…..)

În 07 februarie 2012 cauza a fost amânată pentru data de 06 martie 2012, iar la acest din urmă termen s-a amânat pentru data de 03 aprilie 2012, când au avut loc dezbaterile și instanța a rămas în pronunțare.

La termenul din 03 aprilie 2012, judecătorul (…..)s-a abținut și a fost înlocuit de judecătorul (…..).

Pronunțarea a fost amânată succesiv pentru 10 și 17 aprilie 2012, această din urmă dată fiind ziua pronunțării decizie nr. 231 prin care s-a casat sentința Judecătoriei Sf. Gheorghe, s-a dispus admiterea revizuirii și reconstituirea dreptului de proprietate asupra ”suprafețelor de teren”, respectiv asupra suprafeței de 43.227 ha pădure și 50 ha de teren agricol.

Din declarația lui Adam Ioan rezultă că anterior datei de 03 aprilie 2012, a avut o discuția cu judecătorul Ordog Lorand Andras în biroul acestuia din urmă, care era și președintele Tribunalului Covasna la vremea respectivă.

Astfel, după ce Ordog Lorand Andras i-a spus lui Adam Ioan că intenționează să respingă recursul, la întrebarea avocatului ”și ce-i de făcut?”, inculpatul judecător i-a pretins suma de 50.000 de euro în schimbul admiterii recursului, solicitare ce a fost acceptată imediat de către inculpatul Adam Ioan, cei doi stabilind ca banii să fie remiși după darea deciziei.

(…..)

Potrivit afirmațiilor inculpatului Adam Ioan, din cei 50.000 de euro promiși inculpatului Ordog Lorand Andras, i-a dat acestuia efectiv doar 10.000 de euro, după emiterea deciziei 231/17.04.2012, restul banilor nefiind remiși din cauza refuzului lui Paltin Gheorghe Sturdza.

Din probe a rezultat că suma de 10.000 de euro a fost dată de Adam Ioan inculpatului Ordog Lorand Andras în anul 2013.

(…..)

DEMERSURILE EFECTUATE PENTRU PUNEREA ÎN EXECUTARE A DECIZIEI NR. 231/17.04.2012 A TRIBUNALULUI COVASNA ÎN FAVOAREA INCULPATULUI PALTIN GHEORGHE STURDZA Dispozitivul deciziei 231/17.04.2012:

Admite recursul declarat de Sturdza Paltin Gheorghe, în calitate de moştenitor al revizuentului Elias Sturdza Maurocordato (Elie Vlad Sturdza), în contradictoriu cu intimatele Comisia judeţeană Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală de fond funciar Brusturoasa, Comisia locală de fond funciar Palanca, Comisia locală de fond funciar Asău, Comisia locală de fond funciar Agăş, Comisia locală de fond funciar Dărmăneşti, Comisia locală de fond funciar Dofteana, Comisia locală de fond funciar Comăneşti, Comisia locală de fond funciar Moineşti, Direcţia Silvică Bacău, împotriva sentinţei civile nr. 3167 din 22 decembrie 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o modifică în tot în sensul că admite cererea de revizuire formulată de Elias Sturdza Maurocordato (Elie Vlad Sturdza) şi continuată de succesorul său Sturdza Paltin Gheorghe, împotriva sentinţei civile nr. 3041 din 08 octombrie 2007 a Judecătoriei Oneşti pronunţată în dosarul civil nr. 936/270/2006 (nr. vechi 5385/2006) pe care o schimbă în parte şi ca urmare:

Admite plângerea formulată de petiţionarul Elias Sturdza Maurocordato (Elie Vlad Sturdza) prin mandatar Sturdza Michael Andrew împotriva Hotărârii nr. 10068 din 3 mai 2006 a Comisiei judeţene Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în contradictoriu cu intimatele Comisia judeţeană Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Brusturoasa pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Palanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Asău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Agăş pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Dărmăneşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Dofteana, Comisia locală Comăneşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Moineşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pe care o schimbă şi dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 9.560 ha teren forestier situată pe raza comunelor Palanca şi Brusturoasa, constituind domeniul forestier „Palanca”, a suprafeţei de 7.995 ha teren forestier situată pe raza comunelor Asău şi Goioasa, constituind domeniul forestier „Ciobănuş”, a suprafeţei de 6.302 ha teren forestier situată pe raza comunelor Dărmăneşti şi Dofteana, constituind domeniul forestier „Brătuleşti”, a suprafeţei de 5.532 ha teren forestier situată pe raza comunelor Agăş şi Asău, constituind domeniul forestier „Agăş”, a suprafeţei de 2.218 ha teren forestier situată pe raza localităţilor Comăneşti (incluzând fosta comuna Lăloaia) şi Moineşti, constituind trupul de pădure „Comăneşti”, a suprafeţei de 50 ha teren agricol situată pe raza localităţii Comăneşti şi a suprafeţei de 11.620 ha teren forestier situată pe raza comunelor Dofteana, constituind domeniul forestier „Dofteana şi Belechet”.

Având în vedere împrejurarea că în timpul procesului civil instanța nu a dispus efectuarea unei expertize pentru identificarea și măsurarea suprafețelor de teren forestier a căror retrocedare era solicitată, reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat făcându-se doar o trimitere imprecisă, la denumiri de ”moșii” specifice anului 1872.

 

Din acest motiv, având în vedere suprafața totală de 43.227 ha de teren forestier asupra căreia s-a dispus reconstituirea, punerea în executare a deciziei 231/2012 era o operațiune de natură să dureze câțiva ani, din rațiuni tehnice obiective.

Potrivit legilor fondului funciar (Legea 18/1991, L. 1/2000, L.247/2005 și HG nr. 890/2005), în procesul de punere în executare a deciziei nr. 231/2012 urmau a fi implicate următoarele autorități și instituții publice: Comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar din comunele menționate anterior, Comisia județeană de fond funciar Bacău din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, Direcția Silvică Bacău și Ocoalele Silvice din subordinea acestora, OCPI Bacău și ITRSV Suceava.

Astfel, în perioada imediat următoare emiterii deciziei nr. 231/2012, inculpații Adam Ioan și Paltin Gheorghe Sturdza au efectuat demersuri pentru a se efectua o cât mai rapidă punere în punere în posesie și eliberare a titlului de proprietate prin coruperea funcționarilor publici implicați.

(…..)

După învestirea cu formulă executorie a deciziei civile 231/2012, Paltin Gheorghe Sturdza a apelat la ajutorul unui executor judecătoresc care a efectuat notificările prin care comisiile locale amintite în dispozitiv erau puse în întârziere și somate să execute decizia judecătorească și să efectueze punerea în posesie. Având în vedere că Tribunalul Covasna dispusese cea mai mare retrocedare de pădure din România, rămasă irevocabilă, interesul persoanelor care se ocupă în mod obișnuit cu vânzarea de păduri a fost foarte ridicat, știut fiind că valoarea unei păduri crește proporțional cu mărimea suprafeței compacte.

Astfel, unul dintre primii interesați de pădurea proaspăt câștigată a fost inculpatul Bengescu Dan Costin care, prin intermediul unei cunoștințe comune, l-a contactat pe inculpatul Adam Ioan care a stabilit o întâlnire cu Paltin Gheorghe Sturdza.

(…..)

Cu ocazia întâlnirii din 20.07.2012 dintre Bengescu Dan Costin, Adam Ioan şi Sturdza Paltin Gheorghe, (…..), inculpatul Bengescu Dan le-a prezentat celor doi modul său de lucru privind identificarea amplasementelor pe care Sturdza Paltin Gheorghe ar fi urmat să fie pus în posesie şi totodată i-a lăsat să înţeleagă că are relaţiile necesare pentru a nu întâmpina piedici din partea factorilor de decizie locali. Ca urmare a acestui fapt, inculpatul Adam Ioan s-a arătat dispus să încheie un contract cu Bengescu Dan. Totodată, inculpatul Adam Ioan arăta că e la curent cu preţul unui hectar de pădure:

(…..)

Ulterior, prin decizia din 24.10.2012 dată în dosarul 1895/322/2011 al Tribunalului Covasna, s-a confirmat siguranța de care dădea dovadă (…..), judecătorii ORDOG LORAND ANDRAS, (…..) și (…..), admițând recursul și reconstituid cele 5.666 de ha solicitate.

(…..)

În data de 03 septembrie 2012, cu ocazia unei deplasări la Tribunalul Covasna, Adam Ioan a aflat că Direcția Silvică a făcut plângere penală împotriva judecătorilor. Totodată, Adam Ioan a aflat și numărul dosarului penal înregistrat la PCA Brașov, 259/P/2012, (…..).

În luna octombrie 2012, inculpații Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Constantin Daniel l-au contactat pe inculpatul Adam Ioan prin intermediul martorei (…..), avocat, prietenă a inculpatei Adam Roxana, judecător în cadrul Tribunalului Brașov.

În continuare, știute fiind greutățile ce urmau a fi avute pentru punerea în aplicare a hotărârii judecătorești de reconstituire a suprafeței de 43.227 ha pădure, având perspectiva unei recompense consistente, având un interes personal (i se promisese de către Varga un bonus de aproximativ 3.000.000 de euro) inculpatul ADAM IOAN l-a convins pe Paltin Gheorghe Sturdza că trebuie să apeleze la numiții CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN și VARGA IOAN-GHEORGHE pentru a reuși, cu sprijinul acestora, o urgentare a punerii în posesie și a eliberării titlului de proprietate și o vânzare cât mai rapidă a întregii suprafețe de teren forestier, chiar și la jumătate din prețul real.

Atât inculpatul Adam Ioan cât și inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe cunoșteau faptul că se va încheia un antecontract de vânzare cumpărare cu Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Daniel Constantin însă aceștia nu vor fi adevărații cumpărători ci alte două persoane, (…..), ambii asociați în societatea (…..) care contractase cu VARGA Ioan Gheorghe și CĂLUGĂR Daniel Constantin.

Astfel, în data de 11 octombrie 2012, la sediul SCA (…..) și asociații din București, a avut loc o întâlnire între Paltin Gheorghe Sturdza, Adam Ioan, Varga Ioan Gheorghe, Călugăr Daniel Constantin, avocatul (…..), avocata (…..), (…..)și (…..), în urma căreia s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. (…..) din 11.10.2012 a BNP (…..).

Prețul trecut în antecontractul menționat pentru cele 43.227 ha de teren forestier a fost de 68.000.000 de euro, din care prima transă, în valoare de 15.000.000 de euro trebuia plătită până în data de 05 noiembrie 2012.

Tot în cele aproximativ trei săptămâni, Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Daniel Constantin se angajaseră în fața lui Paltin Gheorghe Sturdza și Adam Ioan că vor reuși să obțină titlul de proprietate pentru întrega proprietate de 43.227 de ha, ceea ce era imposibil.

Atât Călugăr Daniel Constantin cât și Varga Ioan Gheorghe au invocat faptul că au puterea necesară să intervină pe lângă funcționarii din județul Bacău implicați în procesul punerii în executare a deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna.

Încă de la data semnării contractului s-a cunoscut de toate persoanele implicate faptul că cei 15.000.000 de euro urma să fie plătiți de către (…..)și (…..), ceea ce nu s-a mai întâmplat.

(…..)

Astfel, apreciem că motivul real pentru care Adam Ioan și Sturdza Paltin Gheorghe au acceptat un preț foarte mic față de cel real era acela că inculpații CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN și VARGA IOAN-GHEORGHE aveau misiunea reală de a interveni pe lângă funcționari din cadrul Comisiei județene de fond funciar Bacău (prefectul este președintele comisiei), ITRSV Suceava, OCPI Bacău, Direcției Silvice Bacău, Șefii Ocoalelor Silvice.

Întrucât și-au dat seama că nu au puterea necesară să obțină punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate într-o perioadă atât de scurtă, înainte de expirarea termenului din 05 noiembrie 2012, pentru atingerea scopului urmărit, inculpații CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN și VARGA IOAN-GHEORGHE au apelat la inculpatul CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU prin intermediul martorului (…..) zis (…..), un prieten apropiat al lui Chiuariu Tudor Alexandru, aspect care reiese din declarația lui (…..).

(…..)

Prin urmare, în urma înțelegerii prestabilite dintre Varga Ioan Gheorghe și Chiuariu Tudor Alexandru, acesta din urmă l-a asigurat pe Varga Ioan Gheorghe că va realiza obținerea punerii în posesie și eliberarea titlului de proprietate în temen de două luni însă i-a solicitat în schimbul acestui serviciu suma de 2.500.000, știut fiind că hotărârea judecătorească era deja irevocabilă și necesitatea de a implica un avocat în aceste demersuri, de punere în executare a deciziei 231/2012, era aproape nulă.

Pentru a putea justifica implicarea sa în această cauză și pentru a a o aparență de liceitate a provenienței banilor, Chiuariu Tudor Alexandru, deputat de Bacău la vremea respectivă până în decembrie 2012 când a devenit senator, a decis cu Varga Ioan Gheorghe să încheie un contract de asistență juridică. Astfel, potrivit înțelegerii, în data de 02 noiembrie 2012, Varga Ioan Gheorghe s-a prezentat la biroul SCA Chiuariu și asociații și a încheiat contractul de asistență juridică nr. (…..) /02.11.2012 între Sturdza Paltin Gheorghe prin mandatar Varga Ioan Gheorghe și SCA Chiuariu și asociații, reprezentată de Chiuariu Tudor Alexandru.

(…..)

Analizând obiectul contractului de asistență juridică, este evident că pentru două procese banale în căile extraordinare de atac și pentru asistența juridică în faza de executare a unei decizii judecătorești (cel mult efectuarea unor notificări), onorariul de 2.500.000 de euro apare ca nerealist.

Astfel, se poate concluziona cu ușurință că respectivul contract de asistență juridică ascunde în interiorul său prețul influenței vândută de omul politic Chiuariu Tudor Alexandru, fost ministru al justiției, pe lângă funționarii cu atribuții privind executarea decizie 231/2012 (prefect, subprefect, primari, OCPI, ITRSV, Direcția Silvică Bacău).

(…..)

Fictivitatea contractului de asistență juridică dintre SCA Chiuariu și asociații și Varga Ioan Gheorghe reiese, pe de o parte, din împrejurarea că anumite notificări și chestiuni juridice au fost preluate și gestionate de avocatul lui Călugăr Daniel Constantin, (…..) (i-a solicitat mai multe documente lui Paltin Gheorghe Sturdza pentru notificări etc), iar pe de altă parte din superficialitatea cu care s-au abordat cele două procese pe rol, contestația în anulare de la Satu Mare și revizuirea de la Covasna.

(…..)

Având în vedere că Varga Ioan Gheorghe a încheiat contractul de asistență juridică în data de 02 noiembrie 2012 cu SCA Chiuariu, iar în data de 05 noiembrie 2012 Comisia județeană de fond funciar Bacău și direcția Silvică au formulat cerere de suspendare, aspect care i-a nemulțumit pe cei doi și i-a făcut să afirme că ”nu au putere”, este evident că în realitate serviciul pe care trebuia să-l presteze Chiuariu Tudor Alexandru nu era unu de asistență juridică.

(…..)

În cele din urmă, sfatul inculpatei Adam Roxana a fost urmat și s-a încheiat un alt contract notarial (denumit scrisoare de intenție) între Sturza Paltin Gheorghe, Călugăr Daniel Constantin și Varga Ioan Gheorghe, în data de 14 februarie 2013.

Cu ocazia întâlnirii din 31 ianuarie 2013, la care au participat Varga I. G., Călugăr D.C., (…..), Adam Ioan, (…..) , Varga Ioan Gheorghe l-a asigurat pe Paltin Gheorghe Sturdza că săptămâna următoare va avea o întâlnire cu (…..) la București sau Brașov ((…..).

(…..)

Cu ocazia acestei întâlniri, inculpatul Varga Ioan s-a dovedit a fi foarte persuasiv şi l-a asigurat, în mod repetat, pe inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe că a intervenit pe lângă toţi factorii de decizie responsabili şi că la data de 02.04.2013, Comisia judeţeană de fond funciar Bacău o să îi valideze titlul de proprietate pentru 6835 hectare, iar în termen de 30 de zile suprafaţa va fi intabulată. Inculpatul Varga Gheorghe vorbeşte de “Hrebenciuc, (…..)’, (…..)’, (…..)…Chiuariu” folosind sintagma “TOATĂ FAMILIA”, iar în unele situaţii foloseşte diminutivul de “Tudorică” sau numele mic când se referă la senatorul, CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU. Tot inculpatul Varga Gheorghe arată că după validarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 6835 de hectare ar putea obţine şi alte suprafeţe “cu ajutor şi cu bunăvoinţă”, inculpata Zaharia Gabriela fiind de acord cu o astfel de abordare: “fără ajutor nici nu are cum”. Inculpatul Varga Gheorghe vorbeşte dezinvolt cu interlocutorii săi, afişând o deosebită încredere în sine şi în capacitatea sa de a rezolva orice fel de problemă.

 

De asemenea, inculpatul Ioan Adam se referea la deputatul Hrebenciuc Viorel că fiind “prietenul nostru” şi pentru a da un caracter important şi confidenţial al întrevederii i-a avertizat pe toţi cei prezenţi să nu vorbească la telefon despre subiectele discutate cu ocazia întâlnirii.

(…..)

Înainte de terminarea raporturilor cu Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Daniel Constantin, atât Paltin Gheorghe Sturdza cât și Adam Ioan căutau alternative pentru înlocuirea celor doi membri ai grupului, deoarece Paltin Gheorghe Sturdza îi considera neserioși și nu mai dorea să colaboreze cu aceștia.

În aceste împrejurări, Paltin Gheorghe Sturdza a acceptat să se întâlnească cu (…..) , persoană care se ocupă cu intermedierea vânzărilor de păduri, acesta prmițând că-l poate ajuta să-i fie pusă în executare cu celeritate decizia nr. 231/2012.

Este de menționat că graba inculpaților Adam Ioan și Paltin Gheorghe Sturdza de a obține titlurile de proprietate era justificată prin aceea că doreau să evite intrarea în vigoare a actului normativ care a devenit ulterior LEGEA nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea 49

 

procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care a bloca pe o perioadă nedeterminată eliberarea titlurilor de propritate.

(…..)

Astfel, după ce Sturdza Paltin Gheorghe a refuzat să mai prelungească contractul cu Varga Ioan Gheorghe și Călugăr Daniel Constantin, mai rămăseseră în discuție pentru a realiza punerea în executare, deputatul (…..) și (…..), pe de o parte, Bengescu Dan Costin, pe de altă parte.

Este de menționat faptul că Bengescu Dan Costin a invocat în negocierile sale cu Paltin Gheorghe Sturdza și Adam Ioan încă de la început numele inculpatului Hrebenciuc Viorel, spunând că este ”prietenul său” care l-a numit pe (…..)la Direcția Silvică Bacău.

Apreciem că Hrebenciuc Viorel s-a decis să intre în afacerea punerii în executare a deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna abia după ce prietenul și asociatul său, (…..), i-a comunicat despre intențiile lui Chiuariu Tudor Alexandru legat de acest subiect.

Astfel, Hrebenciuc Viorel l-a abordat pe Adam Ioan și i-a solicitat să intermedieze o întâlnire cu Paltin Gheoprghe Sturdza, invocând drept pretext dorința de a-l cunoaște personal pe membrul familiei Sturdza.

(…..)

În continuare, din cele trei opțiuni reale pe care le avea la îndemână, (…..), Chiuariu Tudor Alexandru și Hrebenciuc Viorel, Sturdza Paltin Gheorghe și Adam Ioan cu sprijinul lui Zaharia Gabriela și Adam Roxana, au optat pentru ultima variantă, în sensul încheierii unui contract cu tandemul Bengescu Dan Costin și Hrebenciuc Viorel.

Din declarație obținute în cauză rezultă că Bengescu Dan Costin l-a cunoscut prima dată pe Hrebenciuc Viorel la Hotel (…..), prin intermediul lui Durlan Iulian, primarul comunie Căiuți din județțul Bacău, ocazie cu care i l-a prezentat și pe fiul acestuia, Hrebenciuc Andrei, între aceștia efectuându-se și schimbul numerelor de telefon.

Astfel, odată cu antecontractul din aprilie 2013, s-a încheiat și contractul de mandat, prin care Bengescu Dan Costin se angaja să facă demersuri pentru – întocmirea documentaţiilor aferente terenurilor şi efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea punerii în posesie, obţinerii titlului de proprietate, intabulării dreptului meu de proprietate în Cartea Funciară şi reprezentării mele în faţa autorităţilor locale, precum si a oricăror persoane fizice sau juridice, în acest scop.

(…..)

Preţul convenit cu BENGESCU DAN COSTIN pentru înstrăinarea întregii suprafețe de teren restituită conform Deciziei civile nr.231/R/2012 din 17.04.2012 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr.4014/305/2010, a fost de 2.500 (douămiicinci suteeuro) Eur/hectar.

Prețul foarte mic comparativ cu un preț real de piață (cu aproximativ 1000-euro/ha mai mic) este justificat prin aceea că, în realitate, contractul masca în cuprinsul său și cumpărarea de influență de la autoritățile din județul Bacău cu atribuții în domeniul punerii în posesie și al eliberării titlului de proprietate (șefi ocoale silvice, Comisia Județeană de Fond Funciar Bacău, funcționari din cadrul Direcției Silvice Bacău, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, președinți din cadrul Comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar etc.). În acest sens este relevantă și clauza contractuală potrivit căreia BENGESCU DAN-COSTIN s-a obligat ca până la data de 14 noiembrie 2013 să obţină şi să prezinte promitentului – vânzător documentul de punere în posesie pentru primul corp de proprietate, mai exact pentru suprafaţa de 11.620 ha teren forestier situat pe raza comunelor Dofteana, constituind domeniul forestier ”DOFTEANA ŞI BELECHET”, aceste domenii fiind exact acelea care au aparținut Fondului Funciar Rural înainte de deposedarea abuzivă.

(…..)

În data de 22 aprilie 2013, inculpații STURDZA PALTIN GHEORGHE și BENGESCU DAN COSTIN au încheiat la notarul BNP (…..) promisiune de vânzare cumpărare pentru suprafața de 43277 ha dobândită prin decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna la prețul de 2500 euro/ha.

Prin respectivul contract, BENGESCU DAN COSTIN s-a obligat ca până la data de 15 iunie 2013 să obțină și să prezinte promitentului vânzător documentul de punere în posesie pentru primul corp de proprietate fie pădurea Brătulești în suprafață de 6302 ha, fie pădurea Dofteana în suprafață de aproximativ 7618 ha, în caz contrar promisiunea fiind reziliată de plin drept (pact comisoriu de grad IV).

Înainte de expirarea termenului din 15 iunie 2013, în data de 13 iunie 2013, Paltin Georghe Sturdza a avut o întâlnire cu Viorel Hrebenciuc și CHIUARIU TUDOR, notându-și în agendă (f. 80) că s-a căzut la o înțelegere, făcându-se probabil referire la împrejurarea că Viorel Hrebenciuc l-a convins pe Chiuariu Tudor Alexandru să nu se mai implice în chestiunea pădurilor.

În data de 24 iunie 2013, pentru a stabili modalitata concretă în care urma să fie răsplătit Hrebenciuc Viorel pentru intervențiile sale, Paltin Gheorghe Sturdza a avut o întâlnire în Brașov cu Viorel Hrebenciuc și Andrei Hrebenciuc, acesta din urmă oferindu-i o carte cadou lui Paltin Gheorghe Sturdza. La respectiva întâlnire este posibil să se fi stabilit încheierea unui contract cu o societate comercială care aparent nu are vreo legătură cu familia Hrebenciuc, SC REȘEDINȚA VÂRSTNICILOR SRL.

(…..)

Astfel, la data de 01 iulie 2013, prin actul adițional autentificat cu nr. 558 la BNP (…..) , alături de Bengescu Dan Costin a dobândit calitatea de promitent cumpărător SC REȘEDINȚA VÂRSTNICILOR SRL, cu sediul în (…..) , sector 1, București.

La data încheierii actului adițional, SC REȘEDINȚA VÂRSTNICILOR SRL a fost reprezentată de administrator (…..), potrivit înțelegerii avute anterior cu Bengescu Dan Costin, Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc și (…..).

Avocatul (…..), inculpat în prezenta cauză, a participat în mod direct la încheierea antecontractului, fiind cel care dădea indicații inculpatei (…..).

Acționarul unic al SC REȘEDINȚA VÂRSTNICILOR SRL este MAJURA LIMITED, persoană juridică cipriotă (….) controlată de ANDREI HREBENCIUC prin intermediul S.C.A. (…..) MANAGERS LIMITED. (…..)

Este de menționat că pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești nr. 231/2012, Bengescu Dan Costin a cointeresat în această afacere și alte persoane, fiecare dintre acestea având roluri clar stabilite. În primul rând, prin intermediul lui Durlan Iulian, primarul Comunei Căiuți din județul Bacău, a reușit să-l capaciteze pe numitul Hrebenciuc Viorel, deputat în Parlamentul României la vremea respectivă, care avea rolul de a-și folosi influența politică la nivelul instituțiilor și autorităților publice din județul Bacău și de la nivel central pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract. Tot prin intermediul lui Durlan Iulian, Bengescu Dan Costin a reușit-i cunoască pe toți primarii împlicați în procesul de punere în executare a deciziei nr. 231/2012. De asemenea, rolul acestuia era și acela de a-l informa pe Bengescu Dan Costin despre starea de spirit din rândul organelor cu atribuții în materie și noutățile apărute, în special a funcționarilor de la Direcția Silvică Bacău sau a altor colegi primari cu care interacționează prin prisma atribuțiilor de serviciu.

Potrivit art. 75 alin. 4 din H.G. nr. 890/2005 Titlul de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie conform art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se va elibera după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti şi după punerea în posesie.

În acest context, PALTIN GHEORGHE STURDZA, prin intermediul lui ADAM IOAN, BENGESCU DAN COSTIN și HREBENCIUC VIOREL, a urmărit să-i determine pe reprezentanții ROMSILVA, mai exact pe directorul general Crăciunescu Adam, președinte (…..) Timiș, să nu mai atace în instanță deciziile comisiei județene Bacău (fapt care este de natură să tergiverseze eliberarea titlului de proprietate) sau să renunțe la judecată acolo unde deja s-au demarat procesele civile.

Din probe rezultă că Hrebenciuc Viorel l-a abordat pe Crăciunescu Adam prin intermediul lui (…..),persoană cu foarte mare influență asupra directorului RNP Romsilva.

Anterior cooptării lui Crăciunescu Adam de către Hrebenciuc Viorel în acest grup, acesta din urmă obținuse deja sprijinul directorului din cadrul Direcției Silvice Bacău, (…..), vicepreședinte (…..) Bacău, instigându-l la inacțiune.

(…..)

Inculpatul HREBENCIUC VIOREL a discutat și în alte împrejurări despre problema restituirii suprafeţelor de pădure cu inculpații Paltin Gheorghe Sturdza, Bengescu Dan Costin şi Adam Ioan.

(…..)

La sfârşitul lunii octombrie 2013, HREBENCIUC VIOREL şi-a intensificat demersurile în problema suprafeţelor de pădure vizate pentru restituire de către Paltin Gheorghe Sturdza, sens în care, 1-a contactat telefonic chiar pe directorul Direcţiei Silvice Bacău – (…..), căruia i-a reproşat „blocajele” instituţionale apărute.

Din probe a rezultat că atât Adam Ioan cât și Bengescu Dan Costin i-au solicitat în mod direct lui Hrebenciuc Vorel să intervină pe lângă directorul general Romsilva, care, la rândul său trebuia să dispună juriștilor din cadrul Romsilva și ai DS Bacău să aibă o atitudine necombatantă, ceea ce s-a și petrecut. În acest context este de menționat faptul că în luna decembrie 2013, după ce a aflat că jurista (…..) din cadrul ROMSILVA a depus cererea de strămutare la ÎCCJ, obținând totodată și suspendarea judecății dosarului 2209/119/2013, după ce a fost admonestat de Hrebenciuc Viorel prin intermediul lui (…..), Crăciunescu Adam a dispus ca (…..)să nu mai reprezinte RNP Romsilva în cauzele ce privesc Domeniul Ghica Comănești și să nu mai facă deplasări în afara Bucureștiului, ceea ce a afectat în mod direct drepturile patrimoniale și interesele legitime ale acesteia.

(…..)

Cererea de strămutare a cauzei de revizuire a creat o stare de agitație în rândul membrilor grupului, deoarece era de natură să ducă la tergiversarea punerii în posesie și a eliberării titlului de proprietate.

(…..)

În data de 03 decembrie 2013, fiind la Tribunalul Covasna, imediat după ce au aflat că ÎCCJ a dispusese suspendarea cauzei 2209/119/2013 având ca obiect revizuirea deciziei 231/17.04.2012, inculpatul Paltin Gheorghe a purtat o discuție cu (…..), Zaharia Gabriela Rodica din care rezultă că Hrebenciuc Viorel nu s-a ținut de promisiune, nu a intervenit la Crăciunescu Adam, directorul general al Romsilva, astfel că urmează să-i solicite lui Bengescu Dan Costin să-l scoată din contract pe Hrebenciuc, prin REȘEDINȚA VÂRSTNICILOR SRL:

(…..)

Influența lui Hrebenciuc Viorel asupra Romsilva și faptul că a solicitat să nu se mai facă noi acțiuni în instanță este confirmat și de împrejurarea că Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva îi solicitase anterior unui angajat, (…..) , să dea declarație scrisă în sensul că nu mai are noi documente care să stea la baza unei cereri de revizuire.

(…..)

În luna octombrie 2014, Varga Ioan Gheorghe și-a înstrăinat drepturile rezultate din antecontractul de vânzare cumpărare contra sumei de 12.000.000 euro, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei ((…..)).

(…..)

De menţionat că, ulterior deciziei de strămutare a dosarului nr.2209/119/2013 pe rolul Tribunalului Sibiu (a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 – februarie 2014), ADAM IOAN i-a solicitat, în repetate rânduri, lui BENGESCU DAN-COSTIN situaţia actuală a punerilor în posesie, respectiv a localităţilor unde comisiile locale nu au validat amplasamentele identificate şi măsurate de cel din urmă (firma acestuia) – subliniind în permanenţă necesitatea de urgentare a finalizării procesului de validare -, primul interesându-se şi dacă HREBENCIUC VIOREL a fost înştiinţat cu privire la decizia ÎCCJ de strămutare a dosarului menţionat.

Astfel, în data de 18.01.2014, BENGESCU DAN-COSTIN i-a comunicat lui ADAM IOAN că, la momentul respectiv, mai erau trei comisii de fond funciar la localităţile Agăş, Palanca şi Comăneşti, care trebuiau să valideze amplasamentele (suprafaţa totală vizată fiind de aproximativ 14.000 ha), afirmând însă că nu este interesat de suprafeţele de la Palanca şi Comaneşti motivând că acolo este doar păşune, nu şi pădure, fapt ce scade valoarea terenului. Faptul că pe parcursul efectuării acestor demersuri, Bengescu Dan Costin a încercat să selecteze doar amplasamentele care-i conveneau, cu pădure de calitate, evitând pășunile, rezultă și din declarațiile suspectului (…..) și ale martorilor (…..) (vol. V) etc.

(…..)

Cu ocazia unei întâlniri dintre Hrebenciuc Viorel și Bengescu Dan Costin, din 13 august 2014, primul a afirmat că trebuie să vorbească cu (…..)pentru a-l ”călca pe cap” pe Crăciunescu Adam, din această sintagmă folosită înțelegând că se intenționa luarea de măsuri drastice față de directorul RNP ROMSILVA dacă nu va respecta sarcinile trasate de către Hrebenciuc Viorel.

(…..)

****

Având în vedere că demersurile efectuate de inculpatul Hrebenciuc Viorel nu au dus la rezolvarea imediată a obiectivelor grupului, în cauză a intervenit un alt grup infracțional organizat, format din inculpații Kadaș Iosif, Iacob Sorin Ioan și Mătășel Ioan, care au dobândit, pe parcurs, un rol important.

Legătura dintre grupurile constituite în jurul punerii în executare a deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna și acest grup o face relația dintre Bengescu Dan Costin și Iacob Sorin Ioan.

Astfel, fiecare dintre cei doi este specializat în evaluarea pădurilor și colaborează cu fonduri de investiții din străinătate. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că Bengescu Dan Costin și Iacob Sorin Ioan au fost asociați în mai multe afaceri cu păduri.

De asemenea, aceștia s-au asociat pentru a efectua demersuri în vederea obținerii unei suprafețe de pădure de peste 63.000 de ha din județul Buzău, fiind mandatarii numitului (…..).

În ciuda faptului că cei doi sunt asociați și împart veniturile atunci când colaborează pe un anumit proiect, cei doi fac parte din grupuri infracționale diferite, au cercuri de cunoștințe diferite, care nu se intersectează.

(…..)

Având în vedere o posibilitate imensă de câștig de pe urma celor 43.227 de ha, Bengescu Dan Costin a încercat să grăbească momentul punerii în executare al deciziei 2321/2012 și al vânzării terenului forestier, implicându-i astfel pe Iacob Sorin Ioan și cercul său de prieteni, în special, pe Kadas Iosif și Mătășel Ioan zis Nelu.

(…..)

Din dorința de a nu pierde oportunitatea unui câștig mare de bani, fiecare dintre membri grupului a încercat să-și aducă contribuția apelând de urgență la toate cunoștințele posibile.

(…..)

Scopul principal al grupului era găsirea unei căi de comunicare cu directorul general al RNP Romsilva, inculpatul Crăciunescu Adam, pentru a-i dispune acestuia să aibă o anumită atitudine referitoare la toate procesele în care era implicată D.S. Bacău, respectiv să renunțe la cauzele deja introduse și să nu mai formuleze în viitor procese noi privind domeniul Ghica Comănești de la Bacău.

În paralel, membri grupului încercau să rezolve problema proceselor civile și prin contactarea directă a judecătorilor care soluționau respectivele cauze.

(…..)

Inculpaţii au procedat la încheierea acestui contract de consultanţă pentru a da o aparență de legalitate acestor demersuri și a putea astfel justifica veniturile obținute din urgentarea punerii în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna.

(…..)

Din cele prezentate anterior, rezultă indubitabil faptul că, începând cu anul 2014, pentru atingerea obiectivelor grupului infracțional organizat din care faceau parte, inculpații Iacob Sorin Ioan, Mătășel Ioan împreună cu inculpaţii Kadas Iosif și Bengescu Dan Costin, au acționat coordonat, au promis și au dat bani unor persoane care au influență sau au lăsat să se creadă că au influență (inculpaților (…..), Jănică Poenaru și (…..)) asupra mai multor funcționari publici din cadrul Comisiilor județene de fond funciar Bacău și Suceava, Comisiilor locale de fond funciar Broșteni – jud. Suceava, Mănăstirea- jud. Călărași, Direcția Silvică Bacău, directorul general al ROMSILVA .

(…..)

Inculpatul Bengescu Dan Costin este personajul la care se raportează ceilalți inculpați, el fiind persoana care punea la dispoziția celor implicați documentele necesare a fi depuse la instituții în vederea urgentării punerii în posesie a unor suprafețe de teren cu vegetație forestieră ce au fost dobândite prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna pe raza judetului Bacău și căruia i se transmiteau rezultatele demersurilor efectuate, (…..) …

(…..)

Din cele expuse rezultă faptul că pentru a realiza scopul urmărit respectiv dobândirea celor 43000 ha pădure retrocedate inculpatului Sturdza, inculpatul Bengescu Dan Sorin a acţionat atât împreună cu inculpatul Hrebenciuc Viorel dar a aboradt şi membrii grupului format din inculpaţii Kadas Iosif, Mătăşel Ioan, Iacob Sorin Ion şi Poenaru Jănică, care datorită mizei economice importante și comisionului afacerii, au promis că vor interveni pe lângă funcționari sau persoane influente în sfera politică, în scopul traficării influenței asupra directorului ROMSILVA, ceea ce au făcut în concret în acest scop.

(…..)

Ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi, demersurile membrilor grupului nu au fost duse la îndeplinire, organele judiciare intervenind şi stopând activitatea infracţională.

1. MIJLOACELE DE PROBĂ:

Situaţia de fapt expusă mai sus se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă: 61

(…..)

III. ÎN DREPT:

 

Inculpatul ADAM IOAN

1. 1. Fapta inculpatului ADAM IOAN constând în aceea că în cursul anului 2012 i-a solicitat judecătorului ORDOG LORAND ANDRAS ca, printr-o analiză și interpretare părtinitoare a probelor, să denatureze starea de fapt și să pronunțe o hotărâre judecătorească (decizia nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna) în favoarea lui PALTIN GHEORGHE STURDZA, în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, creând astfel un prejudiciu în sarcina RNP ROMSILVA de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier),

întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la abuz în serviciu daca funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen.

2. Fapta inculpatului ADAM IOAN constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, împreună cu PALTIN GHEORGHE STURDZA, CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN, VARGA IOAN-GHEORGHE, BENGESCU DAN COSTIN, HREBENCIUC VIOREL a constituit și coordonat un, ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată

întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

3. Fapta inculpatului ADAM IOAN constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, pentru a reuși punerea în aplicare a acesteia, împreună cu PALTIN GHEORGHE STURDZA le-a promis numiților CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN şi VARGA IOAN GHEORGHE, la începutul anului 2013, bani sau alte foloase, iar aceștia din urmă au promis că vor determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate pe alte amplasamente şi pe loturile indicate de inculpaţi,

întruneşte elementele constitutive a infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000.

4. Fapta inculpatului ADAM IOAN constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, pentru a reuși punerea în aplicare a acesteia, împreună cu PALTIN GHEORGHE STURDZA i-a promis numitului BENGESCU DAN COSTIN, la începutul anului 2013, bani sau alte foloase (achiziţionarea terenului la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă), iar acesta din urmă a promis că va determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate pe alte amplasamente şi pe loturile indicate de inculpaţi

întruneşte elementele constitutive a infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000

5. 5. Fapta inculpatului ADAM IOAN constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, pentru a reuși punerea în aplicare a acesteia, împreună cu PALTIN GHEORGHE STURDZA i-a promis inculpatului HREBENCIUC VIOREL, la începutul anului 2013, bani sau alte foloase (achiziţionarea unei părţi din teren la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă), iar acesta din urmă a promis că va determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, Romsilva, etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv să nu formuleze acţiuni în instanţă împotriva deciziilor comisiilor de fond funciar care să prelungească procesul de punere în posesie şi respectiv eliberarea titlurilor de proprietate pe loturile indicate de inculpaţi,

întruneşte elementele constitutive a infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000,

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

 Inculpatul HREBENCIUC VIOREL

1. 1. Fapta inculpatului HREBENCIUC VIOREL constând în aceea că, începând cu luna aprilie 2013 și până în prezent, împreună cu ADAM IOAN, PALTIN GHEORGHE STURDZA și BENGESCU DAN COSTIN, a constituit și coordonat un grup, care urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de de constituire a unui grup infracțional organizat, de art. 367 alin. (1) din C.pen..
2. Fapta inculpatului HREBENCIUC VIOREL constând în aceea că, în luna aprilie 2013, împreună cu BENGESCU DAN COSTIN, le-a promis numiților ADAM IOAN și STURDZA PALTIN GHEORGHE că-i va determina pe funcționarii publici cu atribuții de punere în posesie și eliberare titlului de proprietate privind terenul forestier în suprafață de 43.227 ha (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, ROMSILVA etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri ( să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău), acceptând de la aceștia promisiunea vânzării a unei părţi din suprafaţa retrocedată la un preţ subevaluat,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

3. Fapta inculpatului HREBENCIUC VIOREL constând în aceea că, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei bunurilor promise de inculpaţii ADAM IOAN şi PALTIN STURDZA GHEORGHE în schimbul folosirii influenţei, acţionând prin intermediul inculpatei (…..), administrator la SC RESEDINTA VARSTNICILOR SRL, societate deţinută şi controlată de inculpatul HREBENCIUC ANDREI, fiul său, a încheiat un contract prin care această societate a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de inculpatul BENGESCU DAN SORIN pentru suprafața de 43.277 ha, dobândită prin decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin.1 lit.b) din Legea 656/2002.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

 

Inculpatul ORDOG LORAND ANDRAS

1. Fapta inculpatului ORDOG LORAND ANDRAS constând în aceea că, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Covasna, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în urma unei înțelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului IOAN ADAM, împreună cu inculpatul (…..) și profitând de neglijenţa arătată de inculpata (…..), cu intenție, printr-o analiză și interpretare părtinitoare a probelor, a denaturat vădit starea de fapt, pronunțând o hotărâre judecătorească (decizia nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna) în favoarea lui PALTIN GHEORGHE STURDZA, în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, creând astfel un prejudiciu în sarcina RNP ROMSILVA de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43227 ha teren forestier),

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen., art. 5 C.pen.

2. Fapta inculpatului ORDOG LORAND ANDRAS constând în aceea că, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Covasna şi membru al completului investit cu soluţionarea cauzei 2165/270/2007, a primit în biroul său din cadrul instanţei suma de 10.000 euro de la inculpatul ADAM IOAN, avocatul inculpatului PALTIN STURDZA în respectiva cauză pentru a-şi îndeplini îm mod necorespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv a pronunţa o hotărâre favorabilă acestuia ( decizia 364/R/22 iunie 2010 a Tribunalului Covasna) prin care recursul la cererea de revizuire a fost admis,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin. lit. b) din Legea nr. 78/2000,

3. 3. Fapta inculpatului ORDOG LORAND ANDRAS constând în aceea că, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Covasna şi membru al completului învestit cu soluţionarea cauzei nr. 4014/305/2010, în biroul acestuia din cadrul Tribunalului Covasna, a solicitat de la inculpatul ADAM IOAN, avocat în respectiva cauză, suma de 50.000 de euro pentru a-i da clientului acestuia din urmă, inculpatul PALTIN GHEORGHE STURDZA, o soluție favorabilă, solicitare acceptată de inculpatul ADAM IOAN, care ulterior pronunţării deciziei, i-a şi remis o parte din bani, respectiv suma de 10.000 euro,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin. lit. b) din Legea nr. 78/2000, Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

 Inculpatul STURDZA PALTIN-GHEORGHE

1. Fapta inculpatului STURDZA PALTIN-GHEORGHE constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, împreună cu inculpaţii ADAM IOAN, CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN, VARGA IOAN-GHEORGHE, BENGESCU DAN COSTIN, HREBENCIUC VIOREL a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată,

întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului STURDZA PALTIN-GHEORGHE constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, pentru a reuși punerea în aplicare a acesteia, împreună cu inculpatul ADAM IOAN le-a promis inculpaţilor CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN şi VARGA IOAN-GHEORGHE, la începutul anului 2013, bani sau alte foloase, iar aceștia din urmă au promis că vor determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate pe alte amplasamente şi pe loturile indicate de inculpaţi,

întruneşte elementele constitutive a infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000.

3. Fapta inculpatului STURDZA PALTIN-GHEORGHE constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, pentru a reuși punerea în aplicare a acesteia, împreună cu inculpatul ADAM IOAN i-a promis inculpatului BENGESCU DAN COSTIN, la începutul anului 2013, bani sau alte foloase (achiziţionarea terenului la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă), iar acesta din urmă a promis că va determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate pe alte amplasamente şi pe loturile indicate de inculpaţi, întruneşte elementele constitutive a infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000.
4. Fapta inculpatului STURDZA PALTIN-GHEORGHE constând în aceea că, după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, pentru a reuși punerea în aplicare a acesteia, împreună cu inculpatul ADAM IOAN i-a promis inculpatului HREBENCIUC VIOREL, la începutul anului 2013, bani sau alte foloase (achiziţionarea unei părţi din teren la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă), iar acesta din urmă a promis că va determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, Romsilva, etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv să nu formuleze acţiuni în instanţă împotriva deciziilor comisiilor de fond funciar care să prelungească procesul de punere în posesie şi respectiv eliberarea titlurilor de proprietate pe loturile indicate de inculpaţi,

întruneşte elementele constitutive a infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

Inculpatul HREBENCIUC ANDREI

1. Fapta inculpatului HREBENCIUC ANDREI constând în aceea că în cursul anului 2013, împreună cu inculpaţii PALTIN GHEORGHE STURDZA, ADAM IOAN, HREBENCIUC VIOREL și BENGESCU DAN COSTIN, a constituit un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului HREBENCIUC ANDREI constând în aceea că, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei bunurilor promise de inculpaţii ADAM IOAN şi PALTIN STURDZA primite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, săvârşită în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren forestier, acţionând prin intermediul inculpatei (…..), administrator la SC RESEDINTA VARSTNICILOR SRL, societate deţinută şi controlată de inculpat, a determinat-o pe inculpata (…..) să încheie un contract prin care această societate a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de Bengescu Dan Sorin pentru suprafața de 43.277 ha, dobândită prin decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, la prețul de 2500 de euro/ha, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin.1 lit.b) din Legea 656/2002.
3. 3. Fapta inculpatului HREBENCIUC ANDREI constând în aceea că, acţionând cu intenţie, l-a sprijinit moral pe inculpatul HREBENCIUC VIOREL, prin disimularea adevăratei naturi a provenienţei folsului primit de acesta de la STURDZA PALTIN GHEORGHE pentru a interveni asupra unor funcţionari publici cu atribuții de punere în posesie și eliberare titlului de proprietate privind terenul forestier în suprafață de 43.227 ha retrocedat,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

 Inculpatul BENGESCU DAN COSTIN

1. Fapta inculpatului BENGESCU DAN COSTIN constând în aceea că,

începând cu luna aprilie 2013, împreună cu inculpaţii ADAM IOAN, PALTIN GHEORGHE STURDZA și HREBENCIUC VIOREL, a constituit și coordonat un grup cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen..

2. Fapta inculpatului BENGESCU DAN COSTIN constând în aceea că începând cu luna aprilie 2013, împreună cu HREBENCIUC VIOREL, le-a promis inculpaţilor ADAM IOAN și STURDZA PALTIN GHEORGHE că-i va determina pe funcționarii publici cu atribuții de punere în posesie și eliberare titlului de proprietate privind terenul forestier în suprafață de 43.227 ha (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, ROMSILVA etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, acceptând de la aceștia promisiunea vânzării a unei părţi din suprafaţa retrocedată la un preţ subevaluat,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

 Inculpatul VARGA IOAN GHEORGHE

1. Fapta inculpatului VARGA IOAN GHEORGHE constând în aceea că imediat după ce s-a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, în luna octombrie 2012, împreună cu inculpaţii ADAM IOAN, PALTIN GHEORGHE STURDZA și CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN, a constituit și coordonat un grup (la care au aderat/sprijinit ulterior și alte persoane), care urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată (43.227 ha pădure),

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului VARGA IOAN GHEORGHE constând în aceea că, în luna octombrie 2012, acționând împreună cu inculpatul CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN, le-a promis inculpaţilor ADAM IOAN și STURDZA PALTIN GHEORGHE că-i va determina pe funcționarii publici cu atribuții de punere în posesie și eliberare titlului de proprietate privind terenul forestier în suprafață de 43.227 ha (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, acceptând de la aceștia promisiunea de bani sau alte foloase (vânzarea terenului la un preț preferențial),

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

3. Fapta inculpatului VARGA IOAN GHEORGHE constând în aceea că în luna noiembrie 2012, i-a promis deputatului de Bacău, inculpatul CHIUARIU TUDOR, membru PNL și fost ministru al justiției, suma de 2.500.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcționarii publici ai Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, RNP Romsilva – Direcției Silvice Bacău și OCPI Bacău cu scopul de a-i determina fie să urgenteze, fie să să-și îndeplinească în mod defectuos (să nu exercite acțiuni în justiție) atribuțiile de serviciu privind punerea în executare a deciziei nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna ce are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 43.227 ha teren forestier ce a aparținut fostului Domeniu Ghica-Comănești,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 din C.pen.

4. Fapta inculpatului VARGA IOAN GHEORGHE constând în aceea că, cu intenţie, l-a ajutat pe inculpatul CHIUARIU TUDOR să disimuleze adevărata natură provenienţei sumei de 2.500.000 euro, prin încheierea contractului de asistență juridică nr. 365735/02.11.2012 cu Casa de avocatură Chiuariu și asociații, cunoscând că suma de bani provine din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 alin. 1 din N.C.pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

Inculpatul CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN

1. 1. Fapta inculpatului CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN constând în aceea că constând în aceea că imediat după ce s-a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, în luna octombrie 2012, împreună cu inculpaţii ADAM IOAN, PALTIN GHEORGHE STURDZA și CĂLUGĂR DANIEL-CONSTANTIN, a constituit și coordonat un grup (la care au aderat/sprijinit ulterior și alte persoane), care urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată (43.227 ha pădure),

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN constând în aceea că, în luna octombrie 2012, acționând împreună cu inculpatul CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN, le-a promis inculpaţilor ADAM IOAN și STURDZA PALTIN GHEORGHE că-i va determina pe funcționarii publici cu atribuții de punere în posesie și eliberare titlului de proprietate privind terenul forestier în suprafață de 43.227 ha (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, acceptând de la aceștia promisiunea de bani sau alte foloase (vânzarea terenului la un preț preferențial), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

Inculpatul CHIUARIU TUDOR-ALEXANDRU

1. 1. Fapta inculpatului CHIUARIU TUDOR-ALEXANDRU constând în aceea că în luna noiembrie 2012, a aderat la grupul constituit din inculpaţii ADAM IOAN, STRUDZA PALTIN GHEORGHE, VARGA IOAN GHEORGHE şi CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN, în scopul de a săvârşi infracţiuni de corupţie în legătură cu punerea în executare a deciziei nr. . 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna ce are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 43.227 ha teren forestier ce a aparținut fostului Domeniu Ghica-Comănești,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU constând în aceea că în noiembrie 2012 a pretins de la inculpaţii VARGA IOAN GHEORGHE şi CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN suma de 2.500 000 euro pentru a interveni pe lângă funcționarii publici ai Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, RNP Romsilva – Direcției Silvice Bacău și OCPI Bacău cu scopul de a-i determina fie să urgenteze, fie să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu (ex. să nu exercite acțiuni în justiție) privind punerea în executare a deciziei nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna ce are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 43.227 ha teren forestier ce a aparținut fostului Domeniu Ghica-Comănești,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

3. Fapta inculpatului CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU constând în aceea că pentru a disimula adevărata provenienţă a sumei de 2.500.000 euro rezultând din săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a încheiat contractul de asistenţă juridică nr. 365735/02.11.2012 , potrivit căruia suma de 2.000.000 de euro urma a fi plătită cu titlu de onorariu fix și suma de 500.000 de euro cu titlu de onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002.

4. Fapta inculpatului CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU constând în aceea că în aprilie 2013 i-a pretins inculpatului STURDZA PALTIN GHEORGHE suma de 3.000.000 de euro pentru a obține cu ajutorul influenței sale asupra funcționarilor publici ai Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, RNP Romsilva – Direcției Silvice Bacău și OCPI Bacău punerea în posesie a unui lot de aproximativ 6000 de ha de pădure din cle 43.227 ha teren, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen..

Inculpatul IACOB SORIN ION

1. Fapta inculpatului IACOB SORIN ION constând în aceea că începând cu anul 2013 și până luna octombrie 2014, a acționat în mod coordonat împreună cu inculpaţii MĂTĂȘEL IOAN zis NELU și KADAS IOSIF zis JOZSI/JOSKA pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție ( cumpărare/trafic de influență) sau asimilate infracțiunilor de corupție (abuz în serviciu) cu scopul de a obține venituri prin ajutarea inculpatului Bengescu Dan Costin și a membrilor grupului său să-și atingă scopurile urmărite (urgentarea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna şi prin ajutarea suspecţilor (…..)şi (…..)să obţină reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor imobile din București și județele Suceava, Călărași și Mureș,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului IACOB SORIN ION constând în aceea că în anul 2014, pentru atingerea obiectivelor grupului infracțional organizat din care face parte, împreună cu MĂTĂȘEL IOAN și KADAS IOSIF, i-a promis bani inculpatului Jănică Poenaru pentru ca acesta să intervină pe lângă directorul general al Romsilva în scopul urgentării punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate în ceea ce priveşte suprafaţa de 43.227 ha,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen..

Inculpatul KADAS IOSIF

1. Fapta inculpatului KADAS IOSIF constând în aceea că, începând cu anul 2013 și până luna octombrie 2014, a acționat în mod coordonat împreună cu inculpaţii MĂTĂȘEL IOAN și IACOB SORIN ION pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție ( cumpărare/trafic de influență) sau asimilate infracțiunilor de corupție (abuz în serviciu) cu scopul de a obține venituri prin ajutarea inculpatului Bengescu Dan Costin și a membrilor grupului său să-și atingă scopurile urmărite (urgentarea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna şi prin ajutarea suspecţilor (…..)şi (…..)să obţină reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor imobile din București și județele Suceava, Călărași și Mureș,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului KADAS IOSIF constând în aceea că în anul 2014, pentru atingerea obiectivelor grupului infracțional organizat din care face parte, împreună cu MĂTĂȘEL IOAN și IACOB SORIN ION, i-a promis bani inculpatului Jănică Poenaru pentru ca acesta să intervină pe lângă directorul general al Romsilva în scopul urgentării punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate în ceea ce priveşte suprafaţa de 43.227 ha,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen..

 Inculpatul MĂTĂȘEL IOAN

1. Fapta inculpatului MĂTĂȘEL IOAN constând în aceea că, începând cu anul 2013 și până luna octombrie 2014, a acționat în mod coordonat împreună cu inculpaţii IACOB SORIN ION și KADAS IOSIF pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție ( cumpărare/trafic de influență) sau asimilate infracțiunilor de corupție (abuz în serviciu) cu scopul de a obține venituri prin ajutarea inculpatului BENGESCU DAN COSTIN și a membrilor grupului său să-și atingă scopurile urmărite (urgentarea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna şi prin ajutarea suspecţilor (…..)şi (…..)să obţină reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor imobile din București și județele Suceava, Călărași și Mureș,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului MĂTĂȘEL IOAN constând în aceea că în anul 2014, pentru atingerea obiectivelor grupului infracțional organizat din care face parte, împreună cu IACOB SORIN ION și KADAS IOSIF, i-a promis bani inculpatului Jănică Poenaru pentru ca acesta să intervină pe lângă directorul general al Romsilva în scopul urgentării punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate în ceea ce priveşte suprafaţa de 43.227 ha,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen..

Inculpata ZAHARIA GABRIELA RODICA

1. Fapta inculpatei ZAHARIA GABRIELA RODICA constând în aceea că la începutul lunii aprilie 2013, pentru a reuși punerea în executare în mod fraudulos a deciziei civile nr. 231 din 17.04.2012 a Tribunalului Covasna privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra fostului Domeniu Ghica-Comănești, i-a sprijinit moral pe Sturdza Paltin Gheorghe și Adam Ioan să cumpere influență de la HREBENCIUC VIOREL, al cărui rol era să intervină pe lângă directorul general al R.N.P. Romsilva, Adam Crăciunescu, pentru a urgenta punerea în executare a deciziei civile nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna și pentru a bloca eventualele acțiuni în justiție pe care RNP Romsilva sau Direcția Silvică Bacău le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen..

 Inculpata ADAM ANCA ROXANA

1. Fapta inculpatei ADAM ANCA ROXANA constând în aceea că, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Braşov, începând cu luna iulie 2012, după obţinerea în mod fraudulos a deciziei 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, a ajutat în mod repetat grupul infracţional compus din inculpaţii ADAM IOAN, STURDZA PALTIN GHEORGHE, HREBENCIUC VIOREL, CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN şi VARGA IOAN GHEORGHE, persoane care urmăreau obţinerea de venituri prin săvârşirea unor infracţiuni de corupţie (cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, etc.), în scopul de a urgenta punerea în posesie şi obşinerea titlului de proprietate a suprafeţei de 43.277 ha teren, prin acordarea de consultanţă juridică şi abordarea colegilor judecători,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen.

2. Fapta inculpatei ADAM ANCA ROXANA constând în aceea că, la începutul lunii aprilie 2013, pentru a reuși punerea în executare în mod fraudulos a deciziei civile nr. 231 din 17.04.2012 a Tribunalului Covasna privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra fostului Domeniu Ghica-Comănești, i-a sprijinit moral pe Sturdza Paltin Gheorghe și Adam Ioan să cumpere influență de la HREBENCIUC VIOREL, al cărui rol era să intervină pe lângă directorul general al R.N.P. Romsilva, Adam Crăciunescu, pentru a urgenta punerea în executare a deciziei civile nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna și pentru a bloca eventualele acțiuni în justiție pe care RNP Romsilva sau Direcția Silvică Bacău le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen..

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen..

 Inculpatul DURLAN IULIAN

1. Fapta inculpatului DURLAN IULIAN constând în aceea că, în calitate de membru al unui partid politic şi primar al localităţii Căiuţi, jud. Bacău, a ajutat grupul infracţional organizat compus din ADAM IOAN, STUTDZA PALTIN GHEORGHE, BENGESCU DAN COSTIN şi HREBENCIUC VIOREL prin menţinerea legăturii cu persoanele din cadrul Direcţiei Silvice Bacău şi prin informarea inculpatului BENGESCU DAN COSTIN despre existenţa unei anchete DNA,

întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

 Inculpatul POENARU JĂNICĂ

1. Fapta inculpatului POENARU JĂNICĂ constând în aceea că, începând cu luna septembrie 2014, a ajutat grupul infrcâţional comnpus din inculpaţii IACOB SORIN ION, MĂTĂŞEL IOAN, KADAS IOSIF, (…..)să-şi atingă scopurile, respectiv a obține venituri prin ajutarea inculpatului Bengescu Dan Costin și a membrilor grupului său să-și atingă scopurile urmărite (urgentarea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna şi prin ajutarea suspecţilor (…..)şi (…..) să obţină reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor imobile din București și județele Suceava, Călărași și Mureș,

întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

2. Fapta inculpatului POENARU JĂNICĂ constând în aceea că, a promis inculpaţilor IACOB SORIN ION, MĂTĂŞEL IOAN, KADAS IOSIF, (…..)că va interveni pe lângă directorul general Romsilva, acceptând promisiunea unor sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen.

 Inculpatul CRĂCIUNESCU ADAM

1. Fapta inculpatului CRĂCIUNESCU ADAM constând în aceea că, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, începând cu anul 2013, a răspuns solicitărilor formulate de inculpatul Hrebenciuc Viorel şi a luat măsuri împotriva intereselor Regiei, respectiv a întreprins măsuri în scopul de a împiedica promovarea şi susţinerea acţiunilor în justiţie în legătură cu retrocedarea suprafeţei de 43.277 ha teren în favoarea grupului infracţional format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe şi Bengescu Dan Costin,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen.

2. Fapta inculpatului CRĂCIUNESCU ADAM constând în aceea că, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a dispus, în luna martie 2013, în mod abuziv ca juristei (…..), angajată a RNP Romsilva, să-i fie modificate atribuţiile de serviciu, interzicându-i să mai reprezinte interesele unităţii în procesele care aveau ca obiect retrocedarea suprafeţei de 43.277 ha teren forestier, după ce aceasta a formulat în mod legal o cerere de strămutare a uneia dintre aceste cauze (dosar 2209/119/2013 al Tribunalului Covasna) – cerere de strămutare admisă de ÎCCJ la data de 17.01.2014,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 13 ind. 2 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen.

Toate infracţiunile au fost comise în stare de concurs real, urmând a se reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi respectiv art. 5 C.pen..

 1.LATURA CIVILĂ

Prin plângerea penală formulată de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Bacău la data de 03.08.2012 împotriva magistrați judecători de la Tribunalul Covansa – Secția Civilă, reprezentanții acestei instituții au precizat că aceștia exercitându-și cu rea-credință atribuțiile de serviciu în mod defectuos, au cauzat o vătămare a intereselor statului și RNP Romsilva în valoare de 1.421.800.870,50 lei(echivalentul a 303.888.615 euro).(Vol 1, fila 1 – 10)

Sub aspectul laturii civile a cauzei trebuie precizat faptul că, la data de 30.12.2014 prin adresa nr. 290861 Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală Juridică a formulat o cerere de constituire ca parte civilă în dosarul penal cu numărul unic 63/P/2012 solicitând restabilirea situației anterioare pronunțării Deciziei Civile nr. 231/R/17.04.2012 de Tribunalul Covasna, prin reîntregirea imobilelor în proprietatea publică a statului.(Vol 1, fila 350 – 353).

De asemenea, la data de 16.01.2015 (…..)a formulat o cerere de constituire de parte civilă în dosarul penal cu numărul unic 63/P/2012 solicitând obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 500.000 euro reprezentând daune morale (Vol 1, fila 354 – 356).

Instanţa urmează să dispună confiscarea specială a următoarelor sume:

– 20.000 de euro echivalentul în lei reprezentând contravaloarea bunurilor primite drept mită de către inculpatul Ordog Lorand Andras ;

Prin ordonanța procurorului din data de 08.01.2015 a fost dispusă instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile:

– Imobil (teren în suprafață de 100 mp și construcție casă de cărămidă) situat în municipiul Sf. Gheorghe, (…..), județul Covasna (…..);

– Imobil (teren în suprafață de 163 mp) situat în municipiul Sf. Gheorghe, (…..);

– Imobil (teren în suprafață de 180 mp) situat în municipiul Sf. Gheorghe, (…..);

aparţinând inculpatului ÖRDÖG LÓRÁND – ANDRÁS ((…..) ) ca bunuri comune împreună cu soția sa (…..) în vederea confiscării speciale potrivit prevederilor art. 112 Cod Penal și art. 289 alin. 3 Cod Penal prin echivalent până la concurența sumei de 20.000 euro primită cu titlu de mită de către inculpatul ÖRDÖG LÓRÁND – ANDRÁS.

Prin procesul verbal din data de 09.01.2015 a fost pus în aplicare sechestrul asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului ÖRDÖG LÓRÁND – ANDRÁS, bunuri estimate la valoarea de 212.920 lei.

Deși prin declarația notarială din ianuarie 2015 inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza a renunțat la drepturile care s-au născut prin decizia nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna, apreciem că în felul acesta nu s-a stins acțiunea civilă.

Recuperarea prejudiciului se poate face în prezenta cauză numai prin desființarea hotărârii judecătorești și repunerea părților în situația anterioară.

1. MĂSURILE PREVENTIVE LUATE ÎN CAUZĂ

(…..)

VII. DATE REFERITOARE LA URMĂRIREA PENALĂ

(…..)

VIII. CARACTERIZAREA INCULPAȚILOR

(…..)

1. ALTE SOLUŢII CARE VOR FI DISPUSE ÎN CAUZĂ:

(…..)

Constatând că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi că există probele necesare şi legal administrate, precum şi că faptele au fost săvârşite de inculpaţii şi aceştia răspund penal,

În temeiul art. 327 lit. a Cod procedură penală, art. 46 Cod procedură penală raportat la art. 63 Cod procedură penală, 90

D I S P U N :

1. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:
2. în stare de arest preventiv

 

ADAM IOAN, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen.rap. la art. 309 C.pen.;

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

HREBENCIUC VIOREL, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 din C.pen.; – trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000;

– spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

ORDOG LORAND ANDRAS, (…..) pentru comiterea infracţiunilor de:

– abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen.rap. la art. 309 C.pen., art. 5 C.pen.;

– luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin. lit. b din Legea nr. 78/2000;

– luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin. lit. b din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

STURDZA PALTIN-GHEORGHE, (…..)pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

BENGESCU DAN COSTIN, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

KADAS IOSIF, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

1. în stare de arest la domiciliu

 

HREBENCIUC ANDREI, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de: – constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 din C.pen.;

– spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002;

– complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

IACOB SORIN ION, (…..) pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 din C.pen.;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

POENARU JĂNICĂ, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 din C.pen.;

– trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

1. în stare de libertate:

VARGA IOAN GHEORGHE, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 din C.pen.;

– complicitate la spălare a banilor, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

CĂLUGĂR DANIEL CONSTANTIN, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.

– trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000;

– spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002;

– trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

MĂTĂȘEL IOAN, (…..) pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen.;

– cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

ZAHARIA GABRIELA RODICA, (…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

ADAM ANCA ROXANA(…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen.; – complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen.;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

DURLAN IULIAN, (…..) pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.;

CRĂCIUNESCU ADAM(…..), pentru comiterea infracţiunilor de:

– constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen.;

– abuz în serviciu, prev. de art. 13 ind. 2 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen.;

în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen şi art. 5 C.pen.

(…..)

În temeiul art. 329 Cod procedură penală prezentul rechizitoriu, împreună cu copii certificate de pe acesta, pentru comunicare inculpaților și dosarul cauzei, se trimit Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanţa competentă să judece cauza în fond, potrivit art. 40 alin.1 Cod procedură penală, urmând a fi citaţi:

INCULPAŢII: Adam Ioan (…..);

Sturdza Paltin Gheorghe – (…..);

Ordog Lorand-Andras – (…..);

Varga Ioan-Gheorghe – (…..);

Călugăr Daniel-Constantin – (…..)

Chiuariu Tudor Alexandru – (…..)

Bengescu Dan-Costin – (…..);

Hrebenciuc Viorel – (…..);

Hrebenciuc Andrei (…..)

Adam Anca-Roxana – (…..)

Zaharia Gabriela Rodica – (…..)

Durlan Iulian – (…..);

Crăciunescu Adam – (…..)

Kadas Iosif – (…..);

Iacob Sorin-Ion – (…..);

Mătăşel Ioan – (…..);

Poenaru Jănica – (…..);

PĂRŢILE CIVILE:

Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice – Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5

(…..)

MARTORII:

(…..)

Se stabilesc cheltuieli judiciare în sumă de 340.000 lei, la care urmează a fi obligați inculpații, în temeiul art. 274 Cod procedură penală.

P R O C U R O R,

(…..)