Recital ortodox Dan Puric, la Bacau

N-a fost nici „Toujours l’amour”, nici „Don Quijote”, insa sala mare a Casei de Cultura „Vasile Alecsandri” a fost arhiplina. In ciuda minimului de reclama, adica un afis-doua lipite prin oras, ori pe gardurile bisericilor din oras, vestea ca Dan Puric vine la Bacau a reusit sa adune intr-o seara de Sfintii Petru si Pavel aproape o mie de bacauani la un recital extraordinar „Cine sintem?”. A fost un gen de „one man show”, insa nu varianta artistico-dramatica, ci acea crestina. Mai bogata, mai interesanta si mai cuprinzatoare. O maniera de apologetica ortodoxa orala, adica un discurs de aparare a valorilor crestine cu argumente, mai rar intilnita in Romania dupa 1990. Tineri si batrini, pe scaune ori in picioare, publicul bacauan s-a adunat sa-l asculte si sa-l aplaude pe cel care a fascinant o tara intreaga nu doar cu spectacole senzationale, ci si cu fervoarea crestina autentica, remarcata la majoritatea posturilor de televiziune nationala.
Asezat pe un scaun in mijlocul scenei, Dan Puric a explicat ce inseamna sa fii crestin-ortodox intr-o vreme traita ca un „timp al desfigurarii”. Si, in stilu-i incofundabil, pret de trei ceasuri, navigind prin scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii, dar si prin memoria vie a martirilor perioadei comuniste, artistul a redus la tacere o sala cum nu s-a mai vazut la Bacau de foarte multa vreme. Cu o eleganta desavirsita, artistul crestin a vorbit curgerea timpului, despre „spatiul liturgic dus in afara care creeaza integralitate”, despre „neamul romanesc aflat in genunchi, dar nu ingenunchiat”, despre „sfintii deghizati in pensionari”, despre valorile de supravietuire din perioada comunista, si cele de dainuire ale celor care au opus rezistenta regimului de atunci, dar si despre modalitatile prin care romanii pot iesi din aceasta stare de amorteala vizila si dupa aproape doua decenii de democratie. „Merg oamenii la biserica, se spovedesc, se roaga, sI cind ies afara, tot giboni voteaza”, avea sa spuna Puric. „Sa ai o atitudine crestina si sa fii responsabil” ori „sa reactionezi cu dragoste” au fost citeva din sfaturile pe care Dan Puric le-a oferit celor prezenti. La intrebarile puse din sala, artistul a raspuns cu eleganta, si tact unde era nevoie, fara a trece cu vederea si definirea genului sau de teatru: un teatru crestin, adica un gen de arta dramatica „prin care un oligofren este adus de la McDonald’s ori computer la credinta”. Intilnirea publicului bacauan cu Dan Puric s-a incheiat aproape de miezul noptii, artistul oferind tuturor autografe pe cartea sa „Cine suntem”, si raspunzind la toate intrebarile ce i-au fost adresate. Nu a uitat sa mentioneze ca va reveni la Bacau ori de cite ori i se va solicita acest lucru, asteptind invitatia si din partea factorilor responsabili cu partea culturala, pentru a oferi bacauanilor si o farima din imaginea sa de artist. Un artist impecabil sau, cum singur se definea „un puric izolat, dar foarte fericit”.