Refacerea Barajului Belci, distrus în catastrofa din 1991, în pericol. Fondurile PNRR sunt insuficiente

Proiectul refacerii Barajului Belci, de pe Râul Tazlău, s-ar putea bloca, din cauză că fondurile PNRR alocate sunt insuficiente. O soluție este așteptată de la conducerea Apelor Române, Ministerul Mediului și Ministerul Fondurilor Europene.

Acumularea de la Belci a fost distrusă în urma puternicelor inundații din vara anului 1991, când viiturile au rupt o mare porțiune din digul ce mărginea porțile barajului. În numai o oră și jumătate, în bazinul râului Tazlău s-au înregistrat precipitații de 95,6 l/mp. Debitul lacului de la barajul Belci, primul baraj de pamânt din țară, construit în 1958-1962, a crescut de la 6 mc/s la 1.800 mc/s. Apele au năvălit prin spărtură și au distrus cartierul Slobozia, de la marginea Oneștiului, catastrofa soldându-se cu 31 de morți.

În 2023, inițiativa de refacere a barajului a primit numele de ”Reducerea riscului la inundații pe râul Tazlău prin reabilitarea barajului Belci ca acumulare nepermanentă, județul Bacău”. În martie 2023, s-a semnat contractul pentru studiul DALI (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie), în valoare de circa 3 milioane de lei.

După finalizarea studiului DALI, Relu Adam, șeful Administrației Bazinale de Apă Siret, spune că au reieșit două scenarii de refacere a barajului, care ar costa minimum 24 de milioane de euro. Însă, potrivit directorului Adam, fondurile din PNRR alocate proiectului sunt de numai un sfert din necesar. „Nu se poate renegocia alocarea din PNRR și ne-am gândit să găsim finanțare pe altă componentă”, a declarat Relu Adam, pentru Ziarul de Bacău.

Subiectul a fost adus în atenția publicului sâmbătă, de eurodeputatul Dragoș Benea. „Proiectul pare să fi intrat în impas, sper ca ministrul Mediului, care este din Bacău, să-l pună pe roate”, a spus Benea.

De altfel, în perioada următoare vor avea lor ședințe decisive la sediul central al Apelor Române, pentru identificarea unei soluții de refacere a Barajului Belci.