Aestea au ajuns la numai 490 de milioane de lei. Luna mai a fost prima în care volumul creditelor a crescut din nou.
Restanţele bancare ale băcăuanilor se menţin pe scădere, de la sfârşitul anului trecut, iar din luna aprilie au scăzut sub 500 de milioane de lei. După atingerea unui nu record istoric la acest capitol, în septembrie trecut, restanţele au ajuns, la final de mai – ultimul reper făcut cunoscut de Banca Naţională a României (BNR) -, la numai 490 de miloane de lei, faţă de 579 de milioane cu cinci luni înainte şi faţă de 514 milioane în decembrie.
Şi economiile au fost mai mari, la sfârşit de mai comparativ cu aprilie, şi au ajuns la peste 7,76 de miliarde de lei, foarte aproape de un record al tuturor timpurilor, înregistrat în luna septembrie 2012 – aşa cum rezultă din situaţia făcută publică de BNR.
De asemenea, şi volumul total al creditelor solicitate băncilor a crescut, dar la sfârşitul lunii mai a rămas tot pe aproape de 4 miliarde de lei, mai mare cu peste 24,5 milioane de lei faţă de luna anterioară. Luna mai a fost, însă, prima în care volumul creditelor a crescut, după câteva luni de scădere. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de aproape 2,18 miliarde de lei, iar în valută la echivalentul a 1,71 de miliarde de lei. În schimb, disponibilităţile la vedere, depozitele pe termen şi depozitele rambursabile după notificare şi altele sunt în valoare de peste 7,7 miliarde de lei. Cel mai mare volum al creditelor, fie în lei, fie în valută, este cel al creditelor curente, aflate în preluare sau rambursare. Creditele restante rămân, în continuare, mai mici decât economiile, dar de 13 ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adică faţă de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înţeles că rezidenţii au cel mai mare volum de credite, de aproape 1,71 de miliarde de lei, pe când nerezidenţii stau aproape de 1,75 de milioane de lei.
Problema cea mare rămân, în continuare, şi pe piaţa băcăuană, creditele pentru consum ale populaţiei, de peste 387 milioane de lei în ambele tipuri de valută, în timp ce pentru locuinţe s-au cerut 462 de milioane de lei, iar pentru alte scopuri doar ceva mai puţin de 6 milioane (în scădere faţă de luna aprilie). Cel mai mare volum de credite apare, însă, în contul agenţilor economici, adică peste 860 de milioane de lei, în moneda naţională sau echivalentul în valute.
La capitolul disponibilităţi, putem vorbi de economii importante şi în cazul firmelor şi al instituţiilor. Acestea aveau în cont depozite în valoare de peste 65 de milioane de lei, dar în scădere faţă de luna aprilie. Populaţia deţinea însă ponderea, ca de obicei, la sfârşitul lunii mai suma fiind de peste 879 de milioane de lei (în uşoară scădere).
Lasă un răspuns