Oficiul Judetean de Consultanta Agricola ar putea deveni, de la 1 ianuarie, Camera Agricola a Judetului Bacau. Un proiect lansat de guvern cu mai mult timp in urma se intentioneaza a fi aplicat de la inceputul anului viitor, noua structura de organizare fiind preluata de Consiliul Judetean. Desi nu s-a specificat, trecerea OJCA sub o alta umbrela poate fi interpretata ca un efect al masurilor de reducere a numarului de functionari publici platiti din bugetul statului, efortul financiar fiind pasat comunitatilor locale. Nici o alta institutie de coordonare a politicilor agricole la nivel de judet nu este, deocamdata, implicata in acest proiect, care surclaseaza alte doua proiecte in acest sens initiate de parlamentari ai PNL si PSD, dintre care unul a si trecut de Camera Deputatilor.
Conform proiectului guvernamental, camerele agricole vor fi in subordinea consiliilor judetene, dar coordonate metodologic si tehnic de Agentia Nationala de Consultanta Agricola, de care apartineau, pina acum, oficiile judetene de consultanta agricola si centrele locale ale acestora. „La nivel teritorial – a opinat directorul coordonator al OJCA Bacau, Vasile Aichimoaei -, probabil se vor infiinta camere agricole zonale, nu in toate localitatile, pentru ca a fi functionala o camera ar trebui sa aiba un anumit numar de specialisti, care sa vina in intimpinarea celor interesati de serviciile lor. Or, noi, la OJCA Bacau sintem numai 24 de oameni. In teritoriu, avem numai 15 centre de cosultanta agricola. Nici acestea, in care lucreaza doar cite un specialist, nu pot acoperi tot judetul. Evident, ar fi ideal sa existe cite o camera agricola in fiecare comuna, in fiecare localitate”.
Proiectul are nevoie de norme de aplicare substantiale
Proiectul guvernamental, in forma sa actuala, este extrem de simplificat si, desiguir, a fost criticat, atunci cind a aparut, de reprezentantii celorlalte grupuri de initiativa pentru infiintarea de camere agricole. Conform acestuia, la camerele agricole ar trebui atrasi toti specialistii de care este nevoie in teritoriul pe care il servesc. „La Podu Turcului, de exemplu, ar fi nevoie, intr-o astfel de camera, de un inginer agronom, un zootehnist, un horticultor, un economist, care sa poata veni in ajutorul fermierilor, dar in primul rind al persoanelor fizice autorizate, in primul rind al celor care au accesat Masura 141 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013, pentru infiintarea fermelor de semisubzistenta” – crede Vasile Aichimoaei. Oricum, tot personalul OJCA va trece, prin preluare sau transfer, la noua institutie. De asemenea, tot patrimoniul OJCA. Evident, se va hotari de catre Consiliul Judetean dimensiunea camerei agricole, dar probabil ca vor veni si norme de aplicare a acestui proiect guvernamental. „Este nevoiie de mult mai multe precizari procedurale – a mai spus directorul coordonator al OJCA -, pentru a nu se produce doar o simpla schimbare de firma pe peretele actualului oficiu de consultanta agricola”.
Autofinantarea – un principiu fundamental
Camerele agricole vor fi institutii puiblice descentralizate, cu personalitate juridica, finantate din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat – se arata in proiect. Atributiile lor sint, in mare parte cele ale actualelor oficii de consultanta agricola. Autofinantarea presupune scoaterea la vinzare a unor servicii, in primul rind destinate fermierilor. „Cred ca acestea vor consta in consultanta pentru proiecte de finantare – a mai opinat Vasile Aichimoaei -, asa cum facem, acum, si in OJCA. Putem organiza cursuri de perfectionare profesionala sau de initiere in ocupatii agricole, cum se organizeaza si in OJCA, chiar acasa la fermieri. Anul acesta, cursurile nu au mai fost subventionate de la bugetul de stat, dar ele tot s-au tinut, contracost”. Subventionarea camerelor agricole este o practica si in tarile dezvoltate ale Europei. In Franta, de exemplu, aceasta ajunge la 20 – 30% din bugetul necesar unei institutii, desi acolo acestea functioneaza de circa 100 de ani. Vasile Aichimoaei crede ca o camera agricola s-ar putea autofinanta chiar de la infiintare, daca, de exemplu, s-ar impune ca folosirea terenurilor agricole sa fie avizata de camera, pentru impactul pe care lucrarile efectuate il pot avea asupra altor activitati in zona, asupra vietii comunitatii din acea zona, asupra mediului etc.
Asupra acestui proiect si a modului in care va fi aplicat, dar si a ecourilor pe care il va stirni in diferite medii, vom reveni.
Lasă un răspuns