Sărbătoarea cireşelor

Dr.ing. Florin ACATRINEI
Camera Agricolă Judeţeană Bacău

Pentru că acţiuni în care să se adune pomicultorii, cercetătorii, profesorii universitari, academicienii şi reprezentanţii organelor de conducere judeţene şi naţionale sunt tot mai rare, nu putem trece cu vederea un eveniment de acest fel petrecut vineri, 20 iunie 2014. Acţiunea a fost organizată de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Iaşi, una dintre puţinele staţiuni de cercetare care a mai rămas din cele 26 de staţiuni care existau până în 1994. Au fost prezenţi pomicultorii din judeţele Moldovei, dar şi din alte judeţe ale ţării, precum şi din Republica Moldova. Întâlnirea s-a desfăşurat sub genericul „Sărbătoarea cireşelor” fiind dedicată culturii cireşului.
Manifestarea a cuprins: o expoziţie cu peste 20 soiuri de cireşe omologate de SCDP Iaşi şi cu principalele soiurile aflate în cultură în România; un concurs de degustare şi premiere a soiurilor de cireşe prezentate de pomicultori şi a produselor obţinute din cireşe şi vişine; un simpozion cu prezentarea unor materiale legate de cultura cireşului în România şi în lume; vizitarea unei colecţii cu soiuri de cireş destinate înmulţirii; prezentarea câmpurilor pepinierei Sârca şi în special a noii plantaţii de ramuri altoi cu pomi de categorie biologică bază.
Din judeţul Bacău au fost prezenţi la manifestare principalii pomicultori, având ca reprezentant de bază SC Ceravis SRL Iteşti, care a fost şi premiată pentru soiurile prezentate la concursul de degustare.
Din materialele prezentate în cadrul simpozionului a rezultat că suprafeţele ocupate cu plantaţii de cireş, în judeţele Moldovei, sunt mici, în mare parte în sistem clasic şi aflate deja spre limita maximă a duratei de exploatare. Plantaţiile tinere înfiinţate sunt reduse şi nu vor acoperi cerinţele viitoare ale pieţei. În lume se dă o importanţă tot mai mare acestei culturi, costurile investiţiilor în ţările din nordul Europei ajungând la 70.000 euro pe hectar. Acestea includ sisteme intensive de cultură, cu portaltoi vegetativi şi densităţi mari de pomi la hectar, cu sisteme de irigare şi plantaţii acoperite cu folie de polietilenă care să asigure o creştere atemperaturii şi protecţia faţă de ploile abundente care ar determina crăparea fructelor. Utilizarea diferitelor soiuri cu epoci de maturare diferite, extinderea arealului de cultură spre zonele nordice şi transportul cireşelor din ţările cultivatoare de cireş din emisfera sudică, fac posibilă existenţa cireşelor pe piaţă pe mai toată perioada anului. Sunt căutate pe piaţă şi înmulţite soiurile cu fructe mari, pietroase, de culoare roşie, iar în ultimul timp şi cele galbene. Soiurile timpurii care nu au fructe mari, corespunzătoare pieţei, fiind şi mai slab productive nu mai sunt utilizate în plantaţii comerciale deoarece pierd concurenţa de pe piaţă cu cireşele de calitate transportate din regiunele mai calde. Transportul nu mai este o barieră comercială. Arealul culturii acestei specii este în extindere prin rezultatele de ameliorare dar mai ales prin tehnologiile moderne de cultură ce permit reducerea impactului unor factori restrictivi în cultura cireşului. Fructele de calitate au preţ bun. Tehnologiile prevăd lucrări în această direcţie. Astfel, ca o noutate reţinută, în plantaţiile intensive cu portaltoi din tipurile Gisela, la care înălţimea pomilor se menţine sub 2,5-3 m, tăierile sunt efectuate astfel încât să rămână doar „ramurile mixte” ca ramuri de rod care vor produce fructe mari. Ramurile tip „buchet de mai” considerate ca ramuri de rod de bază la cireş, să nu mai fie dorite în pom întrucât dau fructe mai mici. Se câştigă mai mult la producţii mici dar cu fructe mari decât la producţii mari şi cu fructe mici.
În cadrul sipozionului s-a prezentat schema de tratament fitosanitar utilizată în combaterea bolilor şi dăunătorilor în cadrul SCDP Iaşi, ca rezultat a activitţii de cercetare a unităţii, în condiţiile unei primăveri ploioase, favorabilă atacului bolilor.
Un loc însemnat l-au avut îngrăşămintele foliare, pentru legarea florilor, creşterea fructelor, rezistenţa la boli şi la crăparea fructelor datorată excesului de apă.
Dintre soiurile prezentate la concursul de degustare, soiul Kordia a obţinut cele mai mari note. Foarte apreciate prin mărimea fructelor şi calităţile gustative au fost şi soiurile create la SCDP Iaşi (Cociu, Ştefan, Bucium, Ludovic).
Rolul Statiunii de Cercetare Iaşi pentru dezvoltarea pomiculturii româneşti va creşte şi prin lansarea unui program, sprijinit de Ministerul Agriculturii, de producere a materialului iniţial din categorii biologice superioare care v-a fi pus la dispoziţia pepinierelor autorizate din judeţele arondate, pentru producerea de material săditor pomicol certificat şi din soiurile acceptate la înmulţire în această regiune. Acest material săditor va fi necesar în Programul de Reconversie a Pomiculturii care va fi inclus în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care se va lansa în curând.