Sufla tot mai tare un vint de vrajba si de revolta printre bugetarii nostri de lux, care se vad amenintati de o lovitura directa la buzunare si de o alta la conturile personale cu bani albi pentru zile negre. Ministrii lui Emil Boc stau bine pe picioare si conduc lupta din ring, fiind hotariti sa-i execute pe devoratorii banului public trimitindu-i la podea prin manevre abile si ferme. Gata cu dolce farniente, chiar daca pentru asta vor trebui sa aplice un mai vechi principiu de sorginte populista, dar sanatos: fiecaruia, ce i se cuvine. Consilierul pe probleme sociale si de munca al presedintelui Traian Basescu ne-a asigurat, la rindul sau, zilele acestea, ca noua lege a pensiilor care se pregateste intr-un ritm alert spre a se putea pune in aplicare chiar de la inceputul anului viitor va face din toti „o apa si-un pamint”. Iar premierul ii tine hangul. E, poate, cea mai transanta atitudine a acestuia din mandatul sau de pina acum. Se taie, in sfirsit, macaroana. Gata cu pensionarii de lux si pensiile lor nerusinate, de zeci de mii de lei lunar, platite de contribuabilii „de duzina”. Finita la commedia grotesca si la dispretul suveran al celor peste doua sute de mii de favorizati ce si-au facut parte taindu-si felii optimiste din piinea comuna.
Pensiile speciale au, asadar, sansa de a disparea din vocabularul romanilor, reinstaurindu-se astfel decenta si bunul simt. Recalcularea este arma pregatita sa faca dreptate, repunind aritmetica in drepturilde ei imuabile. Regula e simpla si explicita: intregul de astazi se transforma in sfertul de miine. Treizeci de mii vor deveni sapte mii cinci sute. Parca mai vii de-acasa, desi discrepantele selective dintre minim si maxim nu dispar. Oricum, se marcheaza un inceput de normalitate. Coruptia, cu toate formele ei de manifestare, dintre care nu putine sint perfide si abuzive, primeste o prima lovitura de gratie. Este exact ceea ce aveam nevoie: de fapte. Fiindca de vorbe am ajuns de mult timp la suprasaturatie. Alaturi de noua lege a salarizarii personalului bugetar, cea a pensiilor unitare, unica si suprema, trebuie sa puna capat dezordinei si abuzurilor de natura legislativa, imixtiunilor si asumarilor de competente extraparlamentare. Daca va reusi sa treaca de barajele contrelor, lamentarilor si motivatiilor justificative scoase la inaintare de magistrati, de parlamentari si politisti, de militari si ceilalti asemenea lor, separati in mod artificial si prin tertipuri ce nu prea au multe in comun cu moralitatea si dreptatea, intr-o casta a profitorilor de lux. E-adevarat ca din strachina ospatului comun se-nfrupta mai cu spor cei care sint mai iuti de mina si stiu sa-nvirta linguroiul in cautarea bucatilor mai mari si mai grase, dar asta nu inseamna ca nu se va gasi cineva care sa le dea peste mina. Sigur ca e greu si neplacut sa renunti la o sinecura, dar intrebarea pe care trebuie sa si-o puna fiecare e aceea daca uzufructul de care a beneficiat este intrutotul indreptatit. Guvernul e pus pe fapte mari, iar Presedintia il sprijina. Cel putin despre bunele intentii incearca sa ne convinga prin iesirile lor la rampa demintarii Puterii in contrareplica cu cei ce-si vad amenintate interesele si care bat moneda calpa a neconstitutionalitatii unei astfel de legi. Ignorind un adevar-principiu incontestabil, acela ca orice act cu putere normativa emanat din abuz si discriminare este nu doar neavenit, ci si nul de drept.
Lasă un răspuns