Sîmbătă, 31 august
Punerea în sfînta raclă a cinstitului Brîu al Maicii Domnului
Cinstitul Brîu al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, pe care-l pomenim astăzi, a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol, așezat într-o raclă de aur, cu pecetluire împărătească, și a fost pus în biserica zidită de credinciosul împărat Teodosie cel Tînăr, la locul ce se numea Halcopratia, adică tîrgul de aramă. După mulți ani, pe vremea împăratului Leon cel Înțelept, soției acestuia, Zoe, supărată de duhul cel necurat, i s-a arătat o dumnezeiască vedenie, spunîndu-i că, dacă se va pune pe dînsa Brîul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, va fi tămăduită. Atunci, ea i-a spus împăratului, care l-a rugat pe patriarh să-i ajute soția. Și, dezlegînd pecetea, au deschis racla și au găsit înăuntru cinstitul Brîu neatins de trecerea vremii. Cînd patriarhul l-a întins deasupra împărătesei, aceasta s-a vindecat. Văzînd minunea, toți au preamărit pe Dumnezeu, iar cinstitul Brîu, fiind pus în aceeași raclă de aur, a fost pecetluit cu pecete împărătească. (C.G.)
Duminică, 1 septembrie
Pomenirea Sfîntului Simeon Stîlpnicul (sec. V)
Sfîntul Simeon era originar din părțile Ciliciei. Pînă la vîrsta de 13 ani, a fost cioban la oi. Într-o zi a intrat în biserică și, auzind citindu-se Fericirile, a rugat pe un bătrîn să i le explice. Aflînd despre calea cea duhovnicească a vieții și urmarea lui Hristos în curăție și înfrînare, Simeon s-a desprins de lume și a intrat în mănăstirea Ograda. Acolo a învățat pe de rost, așa cum se cerea, Psaltirea și a dus o viață atît de aspră încît starețul l-a rugat să plece în altă mănăstire, pentru a nu-i descuraja pe frații neputincioși. Așa că a plecat în pustie la poalele muntelui Telanis, unde a locuit trei ani. S-a închis într-o peșteră unde a stat în post și rugăciune timp de 40 de zile. De atunci, a petrecut tot restul vieții, 20 de zile rugîndu-se neîncetat în picioare și 20 șezînd de osteneală. În timp a dobîndit și darul tămăduirii bolilor, fiind vizitat și căutat de mii de oameni. Din cauza mulțimilor, s-a suit pe un stîlp, unde și-a continuat nestingherit rugăciunea. Chiar și așa, era căutat de creștinii dornici de vindecarea bolilor sau un cuvînt de învățătură. Sfîntul Simeon era atît de iubit și de apreciat, încît împărații Teodosie cel Tînăr și Leon cel Mare veneau la el și-i cereau sfatul, iar împăratul Marcian se îmbrăca în haine străine pentru a veni lîngă stîlp să-l asculte. (C.G.)
Lasă un răspuns