Pomenirea Sfintei Mucenițe Glicheria
Sfînta Muceniță Glicheria a trăit în timpul împăratului Antoniu și era originară din cetatea Trainopolei. Într-o zi, pe cînd dregătorul cetății se pregătea să aducă jertfă zeului Die, Sfînta Glicheria a mers la dregător și a mărturisit că este creștină și roaba lui Dumnezeu. Dar dregătorul, neluînd în seamă mărturisirea ei, a îndemnat-o să jertfească lui Die. Sfînta a intrat în templu și, făcînd rugăciune către Dumnezeu, îndată statuia zeului s-a surpat și a căzut la pămînt. Supărați, păgînii au început să arunce cu pietre asupra ei, după care au spînzurat-o de păr și au aruncat-o în temniță. Deși nu a primit hrană mai multe zile, cînd a intrat la ea, dregătorul și cei ce erau cu dînsul au găsit pîine, lapte și apă, cu toate că pecețile temniței erau întregi. După aceea, au aruncat-o într-un cuptor cu foc, însă acesta s-a stins cu rouă căzută din cer, iar fecioara a ieșit nevătămată. Fără a renunța la cruzime, păgînii i-au jupuit pielea de pe cap și, legîndu-i mîinile și picioarele, au aruncat-o pe un pat de pietre ascuțite. Însă, Sfînta a fost dezlegată de un înger, care a vindecat-o și la cap. Uimindu-se de aceasta, temnicerul Laodichie a mărturisit pe Hristos și îndată i s-a tăiat capul.
Mucenița a fost adusă din nou înaintea dregătorului și a fost dată fiarelor. Una dintre ele a mușcat-o pe Muceniță, iar Sfînta și-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu. Sfintele ei moaște au fost îngropate în Iraclia Traciei.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Sfintei Fecioare Maria de la Fatima
La 5 mai 1917, în timpul primului război mondial, Papa Benedict al XV-lea a invitat pe catolicii din lumea întreagă să se unească în rugăciune pentru a obține pacea prin mijlocirea Maicii Domnului. După opt zile, Preacurata Fecioară s-a arătat la trei copiii portughezi, care își pășteau oile în locul numit Conca di Iria: Lucia, în vîrstă de 10 ani, Francisc, de 9 ani, și Iacinta, de 7 ani. Doamna în haine cernite le-a cerut să revină în acel loc în ziua de 13 a fiecărei luni. Iacinta nu a putut ține secret și la data de 13 a lunii următoare, 13 iunie, cei trei păstori nu mai erau singuri. După încă o lună, Lucia nu mai avea curajul să meargă la întîlnirea cu Doamna, deoarece părinții o mustraseră foarte aspru. S-a lăsat totuși convinsă de Iacinta. În ziua de 13 august, micuții vizionari, prinși și încarcerați de autoritățile locale, nu au putut fi prezenți la Conca di Iria. În schimb, la 13 octombrie, ultima întîlnire, peste 60.000 de persoane erau de față la locul arătărilor, fiind martori ai miracolului anunțat: se părea că soarele s-a desprins de pe cer, și rotindu-se cu o viteză amețitoare, împrăștia gigantice flăcări multicolore; fenomenul a fost înregistrat pe pelicule fotografice pînă la distanțe de peste 30 de kilometru. Preacurata Fecioară le-a spus oamenilor: „rugați-vă mult și faceți sacrificii pentru sărmanii păcătoși, deoarece mulți ajung în infern pentru că nu este nimeni care să se roage și să se sacrifice pentru ei… Îndepărtați păcatul din viața voastră personală, și lucrați pentru eliminarea lui din viața altora, colaborînd astfel cu Iisus la răscumpărarea neamului omenesc”.
Lasă un răspuns