Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntei Maria a lui Cleofa
Există vreun păcat mai greu, decît a judeca pe aproapele? Că așa îl urăște Dumnezeu și se întoarce de la unul ca acela, precum urăște cineva pe un vrăjmaș al său. Oare nu sîntem datori a ne cutremura și a ne teme? Știți ce s-a întîmplat starețului aceluia care, auzind de un călugăr ce căzuse în desfrînare, zisese: „O, rău a făcut!”. Cît de înfricoșător grăiește de dînsul în Pateric? Că a adus Îngerul sufletul fratelui ce greșise și i-a zis lui: „Vezi, cel pe care l-ai osîndit, a adormit. Deci, unde poruncești ca să-l pun? Întru împărăție sau la osîndă?” Și, iarăși, a zis îngerul către starețul acela: „De vreme ce tu ești judecător drepților și păcătoșilor, spune, ce poruncețti pentru acest smerit suflet? Oare îl vei milui sau îl vei da chinurilor?” Astfel, acel stareț s-a minunat și s-a înspăimîntat de o asemenea hotărîre îngerească. Și-a petrecut cu suspinuri și cu lacrimi cealaltă vreme a vieții sale și s-a rugat lui Dumnezeu ca să-l miluiască pentru păcatul acela. A căzut cu fața la picioarele Sfîntului Înger și a luat iertăciune. Iarăși i-a zis lui Îngerul: „Iată, ți-a arătat ție Dumnezeu ce este mai greu. Adică a judeca pe fratele tău. Niciodată să nu mai faci așa ceva. De acum ești iertat.” De atunci, niciodată nu a încetat sufletul bătrînului din plîns pînă ce a murit. Nouă ni se cade a lua aminte la noi înșine pentru ale noastre păcate. Căci numai lui Dumnezeu este cu putință a îndrepta sau a osîndi, Celui ce știe așezarea fiecăruia și puterea. Căci în alt fel judecă pe episcop, într-alt fel pe bogătași, în alt fel judecă pe călugări, în alt fel pe bătrîn și în alt fel pe tînăr, în alt fel pe bolnav și în alt fel pe cel sănătos. Cine va putea să știe acele judecăți ale Lui, fără numai El singur, Cel ce a făcut toate și știe toate?
Unul dintre marile păcate ale oamenilor este beția. Sfinții Părinți ai Bisericii condamnă această patimă pe baza mărturiilor din Sfînta Scriptură. Beția este mai rea decît lăcomia și este defăimată de Sfintele Cărți. „Să fugim de dracul beției, ca să nu fim batjocoriți de el ci mai vîrtos să ne trezim și să ne întărim, ca să fie întreg omul cel din lăuntru, precum ni se arată în cartea «Pildele lui Solomon» din Sfînta Scriptură, unde se scrie: „Să nu fii băutor de vin, că tot bețivul va fi sărac.” Iarăși zice: „Pentru cine sînt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gîlcevile, pentru cine plînsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristați? Pentru cei ce zăbovesc pe lîngă vin” (Pilde 23, 29-30). Și a mai zis: „La vin nu te îmbărbăta, că pe mulți i-a pierdut beția.” Și iarăși: „Nu folosesc celui fără de minte mîncarea și băutura, că nebunie și ocară este beția. Și tot cel ce se amesteca cu dînsa, nu va fi înțelept.” Iar Sfîntul Profest Isaia, certîndu-i pe cei beți, le zice: „Vai de cei ce dis-de-dimineață aleargă după băutură îmbătătoare, vai de cei ce pînă seara tîrziu se înfierbîntă cu vin!” (Is. 5,11). Iar sfîntul Ioil le-a zis: „Deșteptați-vă, bețivilor și plîngeți. Și voi, băutorilor de vin, tînguiți-vă pentru vinul cel nou, căci vi s-a luat de la gură. (Ioil, 1,5). Cu adevărat, veselia din beție este a necredincioșilor și a oamenilor celor nebotezați, precum a zis și Iov, rugîndu-se pentru oarecine: „Să rătăcească ca niște bețivi. Iar, cei ce voiesc a viețui cu cinste și cu curățenie, de aceasta să se lase și pe calea cea dreaptă, fără poticnire, să meargă.” Împotriva beției a vorbit și Sfîntul Apostol Pave care a spus: „Nu vă îmbătați de vin, întru care nu este mîntuire.” Și iarăși: „Bețivii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu.” Pentru aceasta, nu fiți nebuni, ci cunoașteți care este voia lui Dumnezeu. Ca Însuși Domnul nostru Iisus Hristos ne-a poruncit tuturor, zicînd: „Luați seama la voi înșivă să nu se îngreuneze inimile voastre de mîncare și de băutură și de grijile vieții.” (Luca, 21,34). (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns