• cele mai multe persoane fără un loc de muncă locuiesc la țară
Rata șomajului în județul nostru a cunoscut o evoluție sinuoasă pe parcursul anului trecut. În primele patru luni ale anului, numărul șomerilor a depășit peste 30.000 de persoane, culminînd cu luna februarie cînd, la nvelul județului, s-au înregistrat este 49.000 de șomeri. Creșterea spectaculoasă a avut drept cauză aplicarea legii venitului minim garantat, care a presupus obținerea unei adeverințe de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) pentru persoanele fără un loc de muncă. Pentru a obține adeverința, mii de persoane au apărut de prin toate colțurile județului pentru a fi trecute în baza de date ca șomeri. După ce au văzut că adeverința nu este suficientă pentru a obține bani de la stat, numărul șomerilor a scăzu ca prin farmec, stabilizîndu-se la 23.000 de persoane. Cei mai puțini șomeri s-au înregistrat în decembrie, cînd în statistici au fost trecute 22.420 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
La Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM)
din Bacău au fost înregistrați la sfîrșitul anului 2002, 12.882 de șomeri care nu primeau nici un ban de la stat. Dintre aceștia, 5.450 sînt femei, 4.769 muncitori, 340 tineri care au absolvit o formă de învățămînt, 195 persoane cu studii medii, 28 cu studii superioare și 7.890 de muncitori necalificați. Ei au beneficiat de indemnizația de șomaj, dar perioada în care aceasta le-a fost acordată a expirat, așa că nu se mai regăsesc în bazele de date ale AJOFM Bacău ca fiind în căutarea unui loc de muncă. „Cît timp aceste persoane țin legătura cu noi, le vom putea recomanda un loc de muncă sau un curs de calificare. Dar mulți renunță să mai treacă pe la noi. Cei care nu se prezintă la Agenție sînt scoși din baza de date”, ne-a declarat Cornelia Barbu, director managementul pieței muncii la AJOFM Bacău.
Singura sursă de venit oficială pentru șomerii ieșiți din plată o reprezintă ajutorul social stabilit prin legea venitului minim garantat. Specialiștii AJOFM au constatat, însă, că mulți dintre ei muncesc în realitate la negru, pentru că se mulțumesc cu banii primiți și nu plătesc impozite către stat. Ei pot beneficia, la cerere, de consultanță în vederea demarării unei mici afaceri, cu ajutorul creditelor subvenționate, dar pînă în acest moment nimeni nu s-a arătat interesat de această oportunitate. În mediul urban, cele mai mari rate medii ale șomajului s-au înregistrat la Buhuși (10%), Dărmănești și Slănic Moldova (7,4%), Comănești (6,9%), iar la sate, cea mai mare rată a șomajului a fost la Lipova (26,1%), Răchitoasa (25,2%), Roșiori (24,5%), Oncești (22,4%) și Corbasca (21,4%). (C.T.)
Lasă un răspuns