Filiala Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania – CECCAR a reluat, cu membrii sai, joi, 10 februarie, dezbaterea unei pe teme care o are pe rolul intilnirilor profesionale din anul 2007: „Prevenirea si sanctionarea spalarii banilor”. „Am pornit de la ideea ca profesionistului contabil ii revine un rol crucial in combaterea unui asemenea fenomen – ne-a declarat presedintele filialei, Marcel Bulinschi. Recent, am participat la o renuniune pe aceasta tema organizata de oficiile nationale de prevenire si combatere a spalarii banilor din Romania si Polonia, de la care am considerat ca trebuie sa transmitem si colegilor nostri principalele concluzii. Dar la masa rotunda de joi au fost analizate aspecte importante ale aplicarii Legii pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor. Profesionistii au dorinta de a cunoaste aceste probleme, pentru a nu gresi in munca lor, pentru ca in cazul unui grav eveniment de spalare a banilor, la o societate comerciala, contabilul poate fi atras in raspundere penrtru complicitate”.
La dezbatere au mai participat comisarul sef Ion Andrei, de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, subcomisarul Florin Sava, de la Bigada de Combatere a Crimei Organizate Bacau, Constantin Pastrav, directorul executiv al filialei, Mihai Schiopu, auditor de calitate al filialei, si Gheorghe Balau, presedintele Comisiei de Disciplina a filialei si de raportare la CECCAR a cazurilor de spalare de bani.
„Spalarea banilor” reprezinta schimbarea sau transferul de bunuri cunoscind ca provin din savirsirea de infractiuni in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta o persoana care a savirsit tdin care provin bunurile, sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei. De asemenea, este incriminata ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietarului bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscind ca bunurile provin din savirsirea de infractiuni, ca si dobindirea, detinerea sau folosirea de bunuri cunoscind ca acestea provin din savirsirea de infractiuni. Se considera ca fenomenul este unul dintre izvoarele din care se poate alimenta, financiar, terorismul.
Metodele de spalare a banilor si de finantare a terorismului sint considerate smurffingul (structurarea depozitelor de numerar, prin divizarea sumelor si trecerea acestora in conturi bancare utilizate de aceleasi persoane), transportul fizic al banilor peste granitele tarii (contrabanda cu numerar) si amestecarea numerarului “murdar” cu cel legal.
Dezbaterea de la CECCAR a imbracat si forme practice, prin exemple din practica specialistilor din politie, dar si a expertilor contabili. De exemplu, un grup infractional a avut drept scop procurarea de echipamente utilizate la efectuarea de fraude la bancomate, pe care sa le foloseasca in mai multe state europene. Trei persoane fizice au primit in proprietate (ca urmare a unei cereri de retrocedare) un imobil situat in zona centrala a Bucurestiului. La citeva luni, au vindut imobilul catre o firma fantoma pentru 250.000 de euro. Cetateanul unei tari din Orientul Mijlociu, cu resedinta in Romania a incasat diverse sume de bani cu titlul “returnare de imprumut” de la persoane fizice nerezidente, apoi a retras, in numerar, fondurile prin mai multe operatiuni situate valoric sub limita de raportare. Un roman a infiintat o societate comerciala impreuna cu sotia. Dupa citiva ani, a dobindit o functie importanta in administratia de stat si s-a retras impreuna cu sotia din societate, dar partile sociale au fost preluate, gratuit, formal, de un fost angajat, o ruda a sa. O societate comerciala a vindut de doua ori acelasi teren, odatta pentru un milion, alta data pentru 2,2 milioane de euro. Si exemplele au continuat.
Lasă un răspuns