Statistică îngrijorătoare! Județul Bacău ocupă locul trei pe țară în ce privește traficul de persoane exploatate prin muncă

Într-o interpelare referitoare la victimele traficului de persoane exploatate prin muncă, făcută de senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan a oferit o serie de informații îngrijorătoare. Astfel, Bacăul se situează pe locul 3 în țară în ce privește traficul de persoane.

În răspunsul trimis senatorului PSD Bacău, ministrul de Interne a afirmat că „în anul 2016, la nivel naţional, structurile de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au desfăşurat activităţi, prin delegare, într-un număr de 122 dosare penale având ca obiect comiterea unor infracţiuni de trafic de persoane, în scopul exploatării prin muncă forţată (26% dintre acestea au vizat traficul de persoane intern, celelalte având ca obiect traficul de persoane transfrontalier în state precum Marea Britanie, Spania, Germania, Cehia, Austria, Belgia, Italia, Suedia, Slovacia, Cipru, Franţa)”.

Bacăul, pe locul trei în țară

„Conform datelor furnizate de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în cursul anului 2016 au fost identificate şi implementate în baza de date SIMEV (Sistemul Integrat de Monitorizare a Victimelor Traficului de Persoane) a ANITP un număr de 130 de victime ale traficului de persoane exploatate prin muncă forţată, dintr-un total de 756 de victime identificate (reprezentând un procent de 17,2%). În ceea ce priveşte judeţul Bacău, ca judeţ de domiciliu al victimelor exploatate în anul 2016, menţionăm că acesta ocupă locul 3, cu un număr de 41 de victime. Dintre acestea, 22 victime au fost exploatate în ţară”, a specificat ministrul Carmen Dan.

Cât privește datele referitoare la destinaţia exploatării victimelor identificate în anul 2016, acesta arată în felul următor:

435 – România (360 sexuală, 44 muncă, 23 cerşetorie, 7 tentativă, 1 alte situaţii) 57,5%; 83 – Italia (64 sexuală, 11 muncă, 3 cerşetorie, 1 furturi, 4 tentativă) 11%; 76 – Germania (40 sexuală, 26 muncă, 9 cerşetorie, 1 tentativă) 10,1 %; 47 – UK (21 sexuală, 13 muncă, 8 cerşetorie, 1 furturi, 4 tentativă) 6,2%; 35 – Spania (24 sexuală, 9 muncă, 1 cerşetorie, 1 furturi) 4,6%; 18- Franţa, Grecia (8 sexuală, 1 muncă, 9 cerşetorie/9 sexuală, 8 muncă, 1 cerşetorie) 2,4%; 16 – Irlanda (7 sexuală, 6 muncă, 1 cerşetorie, 1 furturi, 1 alte situaţii) 2,1%; 14 – Belgia, Elveţia (6 sexuală, 5 muncă, 3 cerşetorie/13 sexuală, 1 cerşetorie) 1,9%; 13- Austria (11 sexuală, 2 cerşetorie) 1,7%; 7 – Cehia (7 muncă) 0,9%; 6 – Suedia (3 sexuală, 3 cerşetorie) 0,8%; 5 – Cipru, Olanda, Portugalia (2 sexuală, 3 alte situaţii/5 sexuală/2 muncă, 3 cerşetorie) 0,7%; 4 – Polonia (4 cerşetorie) 0,5%; 2 – Finlanda, Danemarca (2 cerşetorie/2 sexuală) 0,3%, 1 – Norvegia, Turcia, Albania, Serbia (1 sexuală/1 alte situaţii) 0,1%.

Măsuri luate de MAI

Referitor la situația româncelor exploatate prin muncă în Italia, ministrul Afacerilor Interne a subliniat că la nivelul MAI s-a dispus desfăşurarea următoarelor activităţi: întocmirea unei evaluări în ceea ce priveşte judeţele din care provin potenţialele victime; realizarea unei analize de către structurile specializate, în vederea stabilirii naturii şi dimensiunii reale a fenomenului criminogen, precum şi pentru identificarea unor date în scopul fundamentării şi iniţierii unor investigaţii comune sau altor măsuri specifice.

„În acest context, pe baza concluziilor rezultate în urma acestei evaluări, se va analiza oportunitatea iniţierii unor activităţi bilaterale, plecând de la localităţile de provenienţă din România şi mergând către cele de destinaţie din Italia, pe dimensiunea preventiv-operativă, dar şi în parteneriat cu autorităţile cu atribuţii în domeniul social sau al muncii. Concomitent, se vor întreprinde măsuri concrete şi concertate de prevenţie în zonele de origine şi de destinaţie, dar şi stabilirea unor mecanisme concrete de referire transnaţională şi asistenţă a eventualelor victime identificate”, a concluzionat ministrul Afacerilor Interne, în răspunsul trimis senatorului Miron Smarandache.