Ministrul Finanțelor, Mihai Tănăsescu, și directorul general din aceeași instituție, Ștefania Maria Ioniță, au fost notificați de acționarii minoritari de la Bere Lichior Mărgineni Bacău. Notificarea este un act juridic prin care se arată intenția clară a celui care o face că următorul pas este acela de a se adresa justiției. Prin acest document, acționarii minoritari l-au acuzat pe ministrul finațelor de neimplicare în aplanarea degringoladei financiare în care a ajuns societatea băcăuană. Nemulțumiți de răspunsurile tîrzii și în dorul lelii primite de la minister, acționarii l-au avertizat pe ministru că-l vor reclama la Parchetul Național Anticorupție.
Acționarii minoritari ai societății Bere Lichior Mărgineni dețin 49,04% din capitalul social, adică acțiuni în valoare de aproape 13 miliarde de lei, așa cum au fost cotate la privatizare. Primele adrese către ministerul Finanțelor, înaintate de acționarii minoritari, al căror președinte este Ionel Bighiu, datează din 24 octombrie 2002. Ei au semnalat ministerului situația deosebită în care se află societatea și au cerut intervenția organelor fiscale pentru reinstaurarea disciplinei financiare în firmă. „Înstrăinări de către acționarul majoritar, firma Nicoren LLC, de active mobile și imobile prin vînzări, din patrimoniul societății Bere Lichior Mărgineni, cu scopul de a se sustrage sechestrului fiscal în contul datoriilor bugetare restante, indisciplină fiscală care nefiind stopată și sanționată a dus la acumularea unei datorii de peste 600 de miliarde de lei” sînt cîteva dintre situațiile aduse la cunoștință ministrului.
De asemenea, acționarii minoritari îi învinuiesc pe finanțiștii de la București de faptul că au acordat în mod nejustificat reeșalonări și scutiri de plata penalităților. „Prin acordarea acestor facilități, fără a exista posibilitatea certă că pot fi susținute de Bere Lichior Mărgineni, datoriile au crescut și degradarea financiară s-a accentuat. Asociația noastră a propus la vremea respectivă să nu se acorde aceste înlesniri fiscale și să se declanșeze procedura de reorganizare și faliment, punerea în executare a sechestrelor aplicate pe bunurile mobile și imobile, desemnarea unui administrator de sechestru sau a unui supraveghetor fiscal pentru a se asigura o monitorizare permanentă a activității acționarului majoritar, cu scopul de a preveni diminuarea patrimoniului și transformarea datoriilor în acțiuni care să fie tranzacționate pe piața de capital”, au mai arătat în adresa lor acționarii minoritari. Ei au mai cerut și aprobarea pentru valorificarea stocului de alcool și băuturi alcoolice aflate pe stoc, în scopul reducerii datoriilor la bugetul de stat.
Numai că Ministerul Finanțelor nu a reacționat în nici un fel. O a doua adresă, datează din 9 noiembrie 2002 și semnalează aceleași neregului. Răspunsul de la Ministerul Finanțelor a venit abia la sfîrșitul lunii ianuarie 2003, cînd, deja era prea tîrziu. Mai mult, din adresa trimisă acționarilor minoritari, rezultă că fiscul se spală pe mîini și că nu este interesat de starea de indisciplină fiscală instaurată la Bere Lichior Mărgineni. Acționarii minoritari au reacționat și ei și au cerut un răspuns al ministerului, printr-o notificare. Cu alte cuvinte, un act premergător acționării în instanță a ministrului de finanțe, Mihai Tănăsescu, și a directorului general Ștefania Maria Ioniță. „Analizînd cu atenție răspunsul dumneavoastră, ne-a surprins superficialitatea acestuia și ceea ce este mai grav trecerea sub tăcere totală a problemelor financiare deosebit de dificile semnalate de noi. Răspunsul dumenavoastră nu poate fi apreciat decît ca o subapreciere pentru Asociația noastră, avînd în vedere aspectele grave din punct de vedere financiar și al disciplinei fiscale de la Bere Lichior Mărgineni, pe care asociația noastră vi le-a adus la cunoștință și la care nu ați dat nici un răspuns și nici nu ați dispus în teritoriu luarea măsurilor legale ce se impun”, se arată în notificarea trimisă ministrului finanțelor.
Fără să se încurce prea mult în cuvinte, acționarii îi spun în față ministrului că situația ar fi putut fi evitată dacă finanțiștii și-ar fi făcut treaba. Ei solicită un răspuns amănunțit de la ministru, amenințînd că, în cazul în care problemele nu vor fi limpezite, se vor adresa Corpului de Control al primului ministru, Curții de Conturi și Parchetului Național Anticorupție.
Bere Lichior Mărgineni a fost de 25 de ori în situația de a fi declarată falimentară
Răspunsul Ministerului Finanțelor a venit la jumătatea lunii aprilie chiar cu o zi după ce, în instanță, o firmă din Buhuși a obținut declararea stării de insolvență a Bere Lichior Mărgineni. Răspunsul ministerului este dat de data asta detaliat, pe puncte, așa cum au făcut și acționarii în cererile lor. „Nu este necesară desemnarea unui supraveghetor fiscal pentru valorificarea alcoolului și băuturilor alcoolice, aceasta urmînd a se face de către Direcția Generală a Finanțelor Publice din județul Bacău”, se menționează în adresă. În ceea ce privește neimplicarea ministerului în recuperarea creanțelor și neexecutarea sechestrelor, funcționarii de la minister răspund că „organele de executare vor solicita începerea procedurii reorganizării judiciare și/sau a falimentului, numai după ce au parcurs modalitățile de executare silită și numai dacă au rămas creanțe restante față de stat”, scriu finațiștii de la București.
De asemenea, ei mai menționează că toate actele de executare silită declanșate de organele fiscale au fost contestate în instanță în mod repetat și permanent de către societatea Bere Lichior Mărgineni. „Contestațiile la executare și cererile de suspendare a executării silite cerute de Bere Lichior Mărgineni, în număr de 25, s-au soldat în final cu respingere, dovedindu-se a fi fără susținere și avînd drept scop împiedicarea finalizării executării silite. Subliniem că, fără nici un temei legal, nu li s-a permis organelor de executare accesul în incinta societății, acestea fiind nevoite să apeleze la justiție”, au precizat funcționarii Ministerului Finanțelor. În aceeași adresă se precizează și măsurile luate de finațiști: „au fost înființate sechestre pe bunuri mobile în valoare de peste 80 de miliarde de lei, a unor bunuri imobile în valoare de peste 5 miliarde de lei și a unui teren în valoare de 3,5 miliarde de lei. S-au poprit bunuri la terți în valoare de aproape 90 de miliarde de lei, s-au poprit disponibilități bancare în valoare de 300 de milioane de lei și s-au executat silit bunuri în valoare de alte cinci miliarde de lei”. Cu alte cuvinte, toate bunurile mobile și imobile ale societății Bere Lichior Mărgineni au fost puse sub sechestru de către fisc, iar acestea nu pot fi vîndute de către acționarii majoritari decît cu riscul de a face pușcărie, aceasta fiind o infracțiune pedepsită de Codul Penal. Cu toate acestea, acționarii vorbesc despre vînzări de bunuri și diminuarea patrimoniului, deși pînă acum nu este pe rolul instanțelor nici un proces în care să fie inculpați patronii turci pentru vînzare de bunuri aflate sub sechestru. Să fi exagerat aceștia cînd au făcut asemenea afirmații, sau Ministerul Finanțelor încă nu a aflat de aceste operațiuni? (Mirela ROMANEȚ)
pe raster
Administratorul judiciar abia și-a intrat în drepturi
De pe 14 aprilie fabrica de Bere Lichior Mărgineni este oficial nesolvabilă, stare declarată de judecătorul sindic în urma cererii de declarare a reorganizării judiciare și a falimentului înaintate de societatea Leopardo din Buhuși. Administratorul acestei firme, Yerdak Lokman, avea de recuperat o datorie de 1.263.829.095 de lei, reprezentînd contravaloarea unor umbrele pentru terase și copertine. Cererea a fost depusă de Lokman pe 25 martie și a fost aprobată de judecătorii Secției comerciale a Tribunalului Bacău în ședința din 14 aprilie. Prin aceeași sentință prin care s-a aprobat declanșarea procedurii de reorganizare judiciară și faliment, judecătorii au numit și un administrator judiciar în persoana lui Vasile Agapie, unul dintre avocații băcăuani care are și calitatea de practician în reorganizare și lichidare. Acesta intenționează să depună o cerere de amînare a termenelor de depunere (de pe 27 mai) a rapoartelor cu privire la cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență și în care trebuie să menționeze persoanele vinovate de această stare, pur și simplu pentru faptul că a primit înștiințarea oficială cu doar cîteva zile în urmă și nu a avut timp să facă o asemenea cercetare. (M.R.)
Lasă un răspuns