• lui i-au fost restituiți doar 38.613 metri pătrați de teren, garajul și clădirile anexe, deși a cerut și cantina și casa de oaspeți • nimeni nu știe dacă românul stabilit în Canada a contestat sau nu decizia în instanță • Executivul a venit cu unele modificări la lege, care îi obligă pe cetățenii care au cerut din start despăgubiri bănești să accepte și bunurile în natură, dacă este posibil
Petre Leon Aristide R. Fournaraki, un român stabilit în Quebec, Canada, a izbutit de curînd să pună mîna pe o parte însemnată din Casa Agronomului, situată în comuna Măgura. El figurează pe o listă întocmită de Prefectura Bacău, în care se arată că lui trebuie să i se restituie, conform Legii 10, privind retrocedarea bunurilor confiscate de comuniști, 11.378 de metri pătrați de teren arabil, 9.980 de mp de livadă și 960 de mp de construcții, adică cantina, casa de oaspeți, garajul și niște anexe. Asta a cerut Fournaraki, dar autoritățile au decis altceva. După studierea dosarului, canadianului i-au fost restituiți doar 38.613 metri pătrați de teren, garajul și unele clădiri anexe. Casa de oaspeți și cantina nu le-a primit. Și asta deoarece aceste imobile au fost între timp refăcute, ele figurînd acum ca bunuri în proprietatea statului.
Nimeni din Prefectura Bacău nu poate spune cu certitudine în acest moment dacă Fournaraki a fost mulțumit cu ceea ce a primit de la statul român. Dacă decizia îl nemulțumește, el poate apela la instanță. Cum nu s-a primit nici o citație la vreun proces intentat de canadian, se presupune că, cel puțin pînă acum, el n-a apelat la justitiție. Petre Leon Fournaraki este unicul moștenitor al celor care au deținut cîndva Casa Agronomului. Vechii proprietari au fost Elena Smaranda Brăescu, mama lui Fournaraki, și unchii acestuia, Ion și Radu Brăescu, iar imobilul se chema pe vremea aceea conacul „Călugăra”.
Ceri despăgubiri bănești, dar poți primi casa sau terenul
Legea 10, în forma ei inițială, stabilea foarte clar cum pot fi despăgubiți proprietarii deposedați de case sau terenuri în mod abuziv. Ei puteau solicita să fie despăgubiți cu bani în locul casei, dar aveau și posibilitatea să ceară direct casa sau terenul luat cu forța. Însă normele metodologice de aplicare a legii au schimbat radical lucrurile. Conform acestora, o persoană poate cere bani în loc de casa luată de comuniști, dar lucrurile se pot modifica pe parcurs. Prefectura are acum obligația să trimită cererea la instituția care deține acel teren sau imobil. Aceasta din urmă verifică și, dacă se constată că imobilul poate fi retrocedat, petentul nu mai primește bani, așa cum a cerut inițial, ci casa sau terenul.
O modificare s-a efectuat în textul legii și în ce privește compensarea. Înainte se spunea că dacă ceri un teren care e ocupat de altcineva, poți primi bani pentru el. Acum e altfel. Dacă, de exemplu, dintr-un teren de 500 de metri pătrați sînt liberi doua sute de metri, îi primești pe aceștia, iar pentru restul suprafeței ți se caută pămînt în altă parte pînă se ajunge la suprafața solicitată. Este clar că statul a făcut aceste modificări, deoarece în forma inițială foștii proprietari ar fi trebuit să primească sume exorbitante drept despăgubiri. Numai în județul nostru, de exemplu, doar pentru o parte dintre dosare, cetățenii ar fi trebuit să încaseze aproape 300 de miliarde de lei. Bani pe care, probabil, statul nu îi are și-atunci a ales această cale de soluționare a cererilor.
Statisticile arată că în tot județul s-au depus 3.449 de notificări pe Legea 10. Dintre acestea 1.418 sînt pentru despăgubiri bănești, iar 67 de notificări pentru despăgubiri în echivalent. (Eduard ADAM)
Lasă un răspuns