Bloggerul băcăuan „Aghiuță” – jurnalistul Florin Popescu (Ziarul de Bacău) – a câștigat un proces cu statul român, deschis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru nerespectarea libertății de exprimare. CEDO a stabilit că jurnaliștii se supun criticii din partea altor jurnaliști, iar bloggerii au rolul de „câine de pază al democrației”, la fel ca jurnaliștii.
Justiţia română a încălcat Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea de exprimare, prin condamnarea unui jurnalist la plata unor daune morale către un alt jurnalist, în urma unui proces de defăimare, a decis CEDO.
Blogger vs jurnalist
Jurnalistul Florin Popescu a publicat în anul 2011 pe blogul său o serie de articole critice la adresa unui alt jurnalist, Lucian Bogdănel, șef al unei publicaţii din cadrul grupului media Deşteptarea, pentru care acesta l-a acţionat în judecată. Pe 11 aprilie 2012, instanţa din Bacău a admis parţial plângerea lui Bogdănel şi l-a condamnat pe Popescu la plata unor daune morale în valoare de 5.000 de lei (la final, facsimil cu decizia judecătorească).
Popescu a înaintat recurs, dar Tribunalul Bacău a menţinut hotărârea din primă instanţă, estimând că acuzaţiile faţă de directorul ziarului Deșteptarea sunt lipsite de bază factuală şi exced libertatea de exprimare. Pe 17 iunie 2013, jurnalistul a pierdut şi al doilea recurs, înaintat Curţii de Apel Bacău, după care s-a adresat CEDO.
„Lucian Bogdănel, jurnalist și director al grupului media Deșteptarea, era și un activist politic care a participat la campania electorală a unui candidat la alegerile locale. Bogdănel era o persoană publică, un «influencer local» angajat în dezbateri publice, care avea capacitatea de a sprijini candidații la alegeri, ceea ce, având în vedere contextul cazului, a permis o doză de critici mai importantă. În calitate de director al unui grup media, realizator de programe de televiziune și jurnalist care publica articole uneori critice, Bogdănel s-a expus singur la dezbateri publice”, a suținut Popescu, reprezentat de avocata Diana Hatneanu.
Cum s-a apărat Guvernul României
Guvernul României a afirmat că deciziile instanțelor din Bacău urmăreau obiectivul legitim de a proteja reputația lui Lucian Bogdănel, jurnalist, editor și producător de emisiuni de televiziune, și erau necesare într-o societate democratică: „Cuvintele reclamantului au depășit limitele criticilor admisibile, deoarece, deși Lucian Bogdănel era apropiat de un partid politic, el nu deținea nicio funcție publică și nu putea fi considerat politician. Utilizarea unui blog personal pentru a exprima tot felul de opinii personale depășește cu mult nivelul de exagerare util pentru dezbaterea democratică”.
Guvernul mai a considerat că, deși Florin Popescu s-a inspirat dintr-o altă sursă în scrierea articolelor sale, acest lucru nu l-a scutit de verificarea mai întâi a fiabilității informațiilor „publicate ca fapte constatate”.
CEDO a constatat încălcarea dreptului la liberă exprimare
Conform deciziei publicate luni (la final, facsimil cu decizia), CEDO a stabilit că instanţele româneşti nu au oferit motive relevante şi suficiente pentru a justifica interferenţa în dreptul la libertatea de exprimare al reclamantului Popescu.
Standardele folosite de instanţele interne nu au fost compatibile cu principiile incluse în Articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, inclusiv – şi în mod special – contribuţia la o dezbatere de interes public, dacă persoana reclamată era foarte cunoscută sau conduita sa anterioară, conţinutul, forma şi consecinţele articolelor publicate, precum şi severitatea sancţiunii impuse, menţionează instanţa europeană, citată de Agerpres. De asemenea, mai notează CEDO, instanţele din România nu şi-au fundamentat deciziile pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante.
Aşadar, interferenţa în dreptul la libertatea de exprimare al reclamantului Gheorghe-Florin Popescu nu a fost ”necesară într-o societate democratică” şi a existat astfel o încălcare a Articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a concluzionat CEDO.
Av. Diana Hatneanu: Curtea a apreciat că și jurnaliștii se supun criticii din partea altor jurnaliști, nefiind simple persoane private
Pentru Ziarul de Bacău, avocata Diana Hatneanu, care l-a reprezentat la CEDO pe Florin Popescu, a vorbit despre importanța deciziei:
„Hotărârea din 12 ianuarie 2021 din cauza Gheorghe Florin Popescu v România, este considerată, inclusiv de către CEDO, drept una care nu face o simplă aplicare a jurisprudenței anterioare cu privire la libertatea de exprimare.
În primul rând, Curtea a apreciat că și jurnaliștii se supun criticii din partea altor jurnaliști, nefiind simple persoane private. De asemenea, este printre primele hotărâri în care se afirmă că și bloggerii au rolul de „câine de pază al democrației”, la fel ca presa clasică.
În plus, CEDO subliniază din nou că nu este acceptabilă prezumția unei instanțe naționale că dreptul la reputație al unei persoane primează în fața dreptului la liberă exprimare. Din contră, instanțele naționale sunt obligate să realizeze o analiză amănunțită a necesității într-o societate democratică a unei eventuale limitări a libertății de exprimare în cererile de daune pentru atingerile onoarei și reputației. Atunci când exprimarea este pe internet, analiza trebuie să privească și impactul concret avut, „audiența” exprimării”.
– av. Diana Hatneanu
Resurse (click pe linkuri):
Sentință Bogdănel vs Popescu – fond Judecătoria Bacău 2012;
Sentință Bogdănel vs Popescu – apel Tribunalul Bacău decembrie 2012;
Sentință Bogdănel vs Popescu – recurs Curtea de Apel Bacău iunie 2013;
Decizie CEDO Popescu vs România – 12 ianuarie 2021 – limba română;
Decizie CEDO Popescu vs România – 12 ianuarie 2021 – limba franceză;
Comunicat CEDO Popescu vs România – 12 ianuarie 2021 – limba română:
Comunicat CEDO Popescu vs România – 12 ianuarie 2021 – limba engleză.
Absolut corecta si de bun-simt decizia CEDO. Sper ca va functiona ca precedent juridic pentru eventualele spete similare ulterioare.
Multumeste USR-ului, pentru ca datorita lor, initiativele altora, nu conteaza cine si de unde, de a RESPONSABILIZA actul de justitie si de a-i face pe judecatorii ale caror decizii sunt intoarse de CEDO sa plateasca ei dauna, si nu statul roman, adica noi, prostii. Romanii platesc milioane de euro ca urmare a incompetentei crase a judecatorilor. Stim cu totii ca Dreptul se poate face chiar si la facultati particulare de joasa calitate, ca pe vremuri la Drept intrau toti prostii, mai precis aceia care nu ar fi avut sanse de reusita la o politehnica, de pilda.
„Cu Dreptul era o situatie ceva mai aparte. Se intra foarte greu, concurenta era printre cele mai mari dintre toate facultatile. Suspiciunile de necinste erau mari, si acestea cantareau greu in imaginea studentilor de acolo. Insa mult mai mult ii marginaliza statutul Dreptului si al Justitiei, in general, in viziunea si practica de zi cu zi a comunistilor. Toti stiau ca, la un moment dat, ar putea sa fie obligati sa faca lucruri imorale, sau chiar profund imorale. Atunci de ce se inghesuiau atatia pe acele locuri? Buna intrebare, cum se zice acum… I-am intrebat de multe ori. Cei mai multi preferau sa nu se gandeasca deloc la asta, ocoleau subiectul. Altii s-au gandit, insa nu au inteles intrebarea, credeau ca e vorba despre altceva. Iar cativa (dintre cei pe care ii stiu eu) stiau ca nu vor face nimic imoral, insa stiau, la fel de bine, ca doar posturile marunte si periferice te pot tine cu adevarat la adapost.
Studentii de la Drept erau primiti in cercurile elitiste, insa cu rezerve si suspiciune. Si foarte putini ieseau in evidenta cu ceva, cultura generala nu era punctul lor forte, desi aveau una dintre cele mai bune biblioteci din mediul universitar, chiar daca pe unele carti le puteai vedea doar cu aprobare – si aceea pe mai multe niveluri. Republica lui Platon, de pilda, se putea citi numai cu pile si numai acolo, in sala, nu o puteai lua acasa, Doamne fereste!
Insa vreo doi sau trei studentii de la Drept aveau ceva din Steinhardt, fostul lor coleg, din vremurile bune ale facultatii. Nu stia aproape nimeni cine e Steinhardt, evident, nu avea cum, desi inca traia. Afrodita, de pilda, stia mai mult despre muzica decat aproape orice student de la Conservator, doar ca nu canta, insa de citit citise cat jumatate din viitorii muzicieni la un loc. Si despre literatura (in special despre scriitorii contemporani, pe care ii cunostea personal pana la unul, nu stiu cum) stia mai multe decat aproape toti de la Litere, si despre teatru decat cei de la, si despre multe altele. Si, ca sa telenovelizez putin, Afro era fiica unui sofer de autobuz de la ITB, mama ei nu mai traia…
Si Afrodita, si altii cativa, au dat acolo pentru partea filosofica a Dreptului, era o alternativa la Facultatea de Filosofie, care nu mai era nici ea ce fusese inainte. Inainte de comunisti acela era unul dintre locurile in care se invatau, se dezbateau si chiar se faceau Lucrurile Mari, mai ales cand era vorba despre Filosofia Constitutionala. Nu mai stiu daca exista ca disciplina de studiu in vremea noastra, insa nu a aparut vreodata in discutii. Facultatea de Drept avea o atentie speciala din partea Partidului si a Securitatii, nu trebuia ca studentii de acolo sa aiba prea mult de a face cu filosofia, ba dimpotriva! Si si-au facut bine treaba, eficient, chiar daca au mai avut si unele scapari.
Tot inainte de comunisti se facea multa Logica la Drept, erau niste carti si cursuri care nu se gaseau in nicio alta biblioteca din tara. Nu mai tin minte daca se mai facea logica la ei la facultate si pe vremea noastra, insa daca se facea, atunci si pe aceea au reinterpretat-o comunistii si pe aceea, cu siguranta, pentru ca nu prea mai semana cu logica formala pe care o stiam noi, consumatori de logica matematica.”
sursa:
https://www.georgebutunoiu.com/blog/facultatile-pe-vremea-comunistilor/
„Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a transmis că 43% din deciziile CEDO nu sunt încă implementate la nivel european, România fiind în media europeană – cu 44% grad de neimplementare, cele mai vechi cauze pilot rămase nerezolvate se referă Dosarul Revoluției din 1989, nerestituirea proprietăților naționalizate și condițiile din penitenciare.”
sursa:
https://romania.europalibera.org/a/de-ce-este-condamnat%C4%83-rom%C3%A2nia-la-cedo-%C8%99i-cum-aplic%C4%83-deciziile/30438116.html
„Urechismele”: am auzit eu ca inainte de revolutie se intra greu la drept…Jenant
PS. Tot inainte de revolutie era vorba: dormi puiule, dormi in pace, tara inginer te face.