50 de pirande și-au recuperat salbele cu ajutorul Arhivelor

Administrator

băcăuane

Printre miile de solicitări rezolvate de Direcția Județeană a Arhivelor
Naționale s-au regăsit aproximativ 40-50 de cereri venite din partea rromilor din județ. Ei au solicitat documente care să ateste
proprietatea asupra salbelor de aur pe care pirandele le-au primit
drept zestre de nuntă. încercările lor au fost încununate, de regulă, de succes. „Cele mai multe solicitări de genul acesta au venit la începutul anilor ’90. Prima dintre ele s-a înregistrat chiar în 1988 și, oarecum curios dacă ținem cont de regimul care era atunci la putere, semnatarul cererii a reușit să-și ia aurul înapoi. Țin minte însă un caz de prin 1995 sau 1996, cînd un anume Stănescu Iorgu din Ivești – Galați a venit la noi pentru același lucru. în momentul în care i-am găsit actele care îi erau necesare, emoția soției, femeie la 50-60 de ani, a fost atît de puternică, încît e greu de spus în cuvinte ceea ce probabil a trăit aceasta. Cert e că, după ce și-a recuperat salbele, omul s-a întors la Bacău, special pentru a ne mulțumi încă o dată că l-am ajutat”, a povestit Vilică Munteanu, directorul Arhivelor băcăuane.
Suprinzător de politicoși și cuminți pentru unii, rromi știu că la Arhive ar putea găsi rezolvare, pentru o problemă foarte importantă pentru ei, nu atît din punct de vedere al valorii în sine a aurului, cît al valorii sentimentale. Totuși, dacă cineva ar încerca să evalueze financiar salbele pe care rromii le-au luat înapoi, rezultatul nu ar fi deloc de neglijat, în condițiile în care, cel puțin în cazul țiganilor care au apelat la Arhivele băcăuane, fiecare consoartă de rrom avînd de luat pe puțin 200 de cocoșei.

50.000 de cereri

După Revoluție, instituția băcăuană a rezolvat nu mai puțin de 50.729 de solicitări venite din partea publicului. Potrivit directorului Vilică Munteanu, cei mai mulți cetățeni care au apelat la serviciile Arhivelor băcăuane au cerut copii după documente necesare retrocedării pămînturilor, pentru ca, mai nou, grosul cererilor să vizeze actele, în special state de plată, pentru recolerarea pensiilor. „Numai anul acesta am rezolvat 724 de astfel de cereri, care au presupus verificarea a 2977 de ani vechime. Cît privește documentele referitoare la pămînt, o adevărată avalanșă de cereri s-a înregistrat la începutul anilor ’90”, a declarat directorul Vilică Munteanu. Altfel, cel mai plin an pentru Arhivele băcăuane a fost anul 1998, cînd au fost înregistrate și rezolvate 8575 de cereri. Angajații de aici nu au dus lipsă însă, de cereri ceva mai ciudate. „Unii băcăuani au dorit să-și reconstituie proprietățile deținute de înaintași pe la începutul secolului al XIX-lea, în timp ce, chiar acum cîteva luni, un cetățean stabilit în America a dorit să-și ceară înapoi fostele proprietăți din județul Bacău, dar nu a putut să ne dea nici un amănunt despre ce proprietăți ar fi vorba”, a mai spus directorul Arhivelor băcăuane. (Eduard CUCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.