89 de ani de la promulgarea celei mai democratice Constitutii a Romaniei

La 29 martie 1923, se petrecea un fapt istoric sub obladuirea Coroanei Regale a Romaniei: promulgarea Constitutiei României de catre Regele Ferdinand I, act de mare importanta pentru poporul roman, cu un profund caracter democratic, ce a corespuns întru totul unei reale necesitati istorice. „Constitutia Romaniei din 1923, avea 8 titluri si 138 articole, pastrind principiile esentiale stabilite în 1866 cu privire la puterile statului. Puterea executiva era încredintata Regelui, care o exercita prin intremediul Guvernului format din ministri, care pentru toate actele îndeplinite în exercitarea puterii, aveau o tripla si enorm de mare raspundere: respectiv politica, fata de corpurile legiuitoare; penala, în fata Înaltei Curti de Justitie si Casatie; civila, fata de orice parte vatamata. Prerogativele Regelui au ramas cele stabilite prin Constitutia din 1866, dar în realitate erau diminuate, ca urmare a cresterii rolului Parlamentului ales prin vot universal. Pentru întregul stat, exista o singura Curte de Justitie si Casatie care putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabile pe cele care erau contrare Constitutiei. Foarte important este de mentionat si faptul ca, prevederile Constitutiei din 1923, puneau în prim plan proprietatea ca functie sociala, ce presupunea ca interesele colectivitatii sa primeze asupra celor individuale”, a precizat Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei, care in martie 2009, a efectuat o vizita in judetul Bacau, in cadrul proiectului intitulat „Orasele Romaniei”, care a avut ca principal obiectiv o mai buna cunoastere a comunitatilor locale, precum si demararea unor proicete comune bazate pe initiativa locala. Potrivit Constitutiei din 1923, România era o monarhie constitutionala, stat national, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil, în care, regele reprezenta elementul cheie al vietii politice. El exercita puterea executiva, numea si revoca ministrii, sanctiona si promulga legile, era seful Armatei, avea drept de veto, putea bate moneda, conferea decoratii, avea drept de amnistie si gratiere, convoca si dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile dupa ce erau aprobate de Parlament, organul ce detinea puterea legislativa). (Romulus Dan BUSNEA)