Restanțele bancare ale băcăuanilor au dat înapoi

Petru DONE

Creșterea restanțelor la creditele bancare ale băcăuanilor s-a mai potolit, în luna august, față de nivelul record atins cu o lună înainte, cînd s-a depășit nivelul atins în august 2011. Dacă anul trecut băcăuanii datorau ceva mai mult de 400 de milioane de lei, în iulie 2012 nivelul a ajuns la 419,66 de milioane, pentru ca în august acesta să scadă la 404 milioane. În august, scăderea față de luna anterioară a fost de peste 15 milioane de lei.

Aceasta se află în contrast cu o altă evoluție, care ține și ea pasul lună de lună cu prima: a economiilor băcăuanilor în băncile comerciale. Economiile au fost mai mari, la sfîrșit de august și au ajuns la peste 7,34 de miliarde de lei, de asemenea un nou record al tuturor timpurilor, care îl depășește pe cel anterior, înregistrat chiar în luna mai 2012 – așa cum rezultă din situația făcută publică de Banca Națională a României.

Lucrurile nu par a se opri aici. Volumul creditelor solicitate băncilor a scăzut ușor, iar la sfîrșitul lunii august a ajuns la puțin mai mult de 4 miliarde de lei, mai mic cu peste 22 de milioane de lei față de luna iulie. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de peste 2 miliarde, iar în valută la echivalentul aproximatv al aceleiași sume.

În schimb, disponibilitățile la vedere, depozitele pe termen și depozitele rambursabile după notificare și altele sînt în valoare de aproape 7,34 de miliarde de lei. Cel mai mare volum al creditelor, fie în lei, fie în valută, este cel al creditelor curente, aflate în preluare sau rambursare. Creditele restante rămîn, în continuare, mai mici decît economiile, dar de 10,73 de ori mai mari decît cele din luna octombrie 2008 (adică față de începutul crizei economice), cînd au ajuns la numai 37,7 milioane de lei.

Este de înțeles că rezidenții au cel mai mare volum de credite, peste 2 miliarde de lei, pe cînd nerezidenții abia ating 1,91 de milioane de lei.

Problema cea mare rămîn, în continuare, și pe piața băcăuană, creditele pentru consum ale populației, care sînt cele mai mari, de peste 498 de milioane de lei în ambele tipuri de valută, în timp ce pentru locuințe s-au cerut numai 438 de milioane de lei, iar pentru alte scopuri doar 9,36 de milioane (în scădere față de luna iulie). Cel mai mare volum de credite apare, însă, în contul agenților economici, adică peste un miliard de lei, în moneda națională sau echivalentul în valute.
La capitolul disponibilități, putem vorbi de economii importante și în cazul firmelor și al instituțiilor.

Acestea aveau în cont depozite în valoare de 89 de milioane de lei, în scădere față de luna iulie. Populația deține, însă, ponderea, ca de obicei, la sfîrșitul lunii august suma fiind de peste 782 de milioane de lei (în ușoară creștere).
La nivel național, restanțele la credite ale populației și firmelor au crescut, în august, cu 0,8% față de luna precedentă, pînă la 27 de miliarde de lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor urcînd la 11,7%. La finalul lunii iulie, soldul resțantelor ajunsese la 26,79 de miliarde de lei, iar ponderea lor în totalul împrumuturilor a fost de 11,4%. La sfîrșitul anului trecut, ponderea restanțelor în totalul împrumuturilor era de 9,5%. Soldul restanțelor la împrumuturile în moneda națională era de 10,64 de miliarde de lei, adică 12,7% din totalul împrumuturilor în lei, iar soldul restanțelor la creditele în valută echivala cu 16,36 miliarde de lei (11,2% din totalul imprumuturilor în valută). Soldul creditelor populației și agenților economici se cifra la sfarsitul lunii august la 230,37 miliarde lei, față de 234,11 miliarde de lei la sfîrșitul lunii iulie.