Ministerul Sănătății a descoperit gaura neagră a sistemului de sănătatate. Veșnica problemă a banilor care pleacă din buzunarul asiguraților și nu se mai întorc la pacient prin servicii medicale va fi, chipurile, în sfârșit rezolvată. Soluția vine de la un ministru care, paradoxal, mai este și liberal și prin definiție ar trebui să sprijine inițiativele private.
În opinia acestuia, sistemul privat este cel vinovat de risipirea banului public și de neajunsurile din sistemul de sănătate. Prin urmare, Ministerul Sănătății intenționează ca, din acest an, să sisteze finanțarea unor furnizori privați, în special a spitalelor private. În acest fel ar fi descurajați cei care au înțeles să-și dezvolte afacerile pe bani publici și nu prin forțe proprii și cei care au „furat de la stat” sau au fost avantajați prin trafic de influență. Autoritățile speră că le vor veni de hac și medicilor care lucrează în sistem privat și de fapt își duc bolnavii pentru tratamente în spitalele publice. Banii care ajungeau înainte la privați vor fi direcționați spre unitățile publice.
La prima vedere, ideea este strălucită. De ce să plătească statul afacerile unor medici și să-i îmbogățească pe aceștia când spitalele se zbat în sărăcie și de-abia reușesc să supraviețuiască?! Mai ales că, lună de lună, adresabilitatea în spitalele publice este extrem de crescută, iar casele de asigurări de sănătate nu decontează decât un anumit număr de cazuri. De parcă boala ține cont de cifrele dintr-un contract. Depășirile sunt pierderi suportate și acoperite de fiecare spital în parte. Odată cu sistarea finanțării spitalelor și clinicilor private, unitățile publice vor avea un buget cu aproximativ zece la sută mai mare. Inițiativa ar fi una lăudabilă în condițiile în care spitalele nu ar fi deja supraaglomerate, suprasolicitate, ar fi dotate cu aparatură ultramodernă și ar oferi condiții hoteliere decente.
Propunerea ministrului nu lovește însă doar sistemul privat, ci și spitalele publice, care se vor trezi cu o avalanșă de pacienți, iar banii în plus primiți de la casele de asigurări mi-e greu să cred că vor acoperi toate cererile. Dincolo de acest aspect strict financiar, și asiguratul va avea de suferit. Ministerul Sănătății ne obligă astfel să ne adresăm doar spitalelor publice, să acceptăm forțat condițiile nu chiar europene. Mai pe scurt, nu vom mai avea opțiuni și nici dreptul să emitem pretenții. Dacă vrem calitate, aparatură mai modernă, medici mai atenți și mai grijulii, vom plăti tarife colosale. Cine nu-și permite va trebui să stea la rând, să aștepte zile întregi, poate săptămâni, pentru un RMN sau alte investigații, în cazul în care aparatura nu crapă și trebuie reparată. Ne vom consola măcar cu ideea că de-acum înainte nu va mai trebui să venim de acasă cu medicamente sau alte materiale sanitare, așa cum ne promit autoritățile. De parcă așa ceva chiar ar putea fi posibil!
Cătălina CHIFU
Lasă un răspuns