La 12 aprilie 1562, o adevărată armată de 6.000 de oameni intra în Roman. Printre ei, slujitori de tot felul, curteni, boieri mici și mari, lefegii. Toți aceștia aveau o singură misiune: de a-l sluji și apăra pe domnul Moldovei, Despot Vodă. Despot Vodă? Un nume cunoscut nu numai în Țările Române, dar și în Europa. Înainte de a fi domn se numea Iacob Eraclid Despot și era de origine greacă. Foarte învățat, „om al Renașterii”, el era stăpînit de o ambiție fără margini. Pretindea că se trage din familia Despoților de Samos. Inventiv și dotat cu o imaginație bogată, și-a alcătuit și publicat arborele genealogic. Afirma că este rudă chiar cu doamna Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu. La curtea acestuia fu bine primit. Bogatele cunoștințe în medicină, tactică militară și poezie făcură o impresie deosebită. Dar, „pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești”. Așa că, Despot organizează un prim complot împotriva binefăcătorului său, domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Descoperit, fuge la Curtea Imperială a Habsburgilor. Revine cu ajutorul lor și la 18 noiembrie 1561, după lupta de la Verbia, devine domn al Moldovei! Lui însă îi trebuiau bani. Și nu puțini. Trebuiau plătiți lefegiii, cei care l-au ajutat și, în plus, tributul. N-are încotro și introduce o dare excepțională de un galben pe fiecare gospodărie țărănească. Mai mult, a luat podoabele și vasele prețioase de la mănăstiri transformîndu-le în monezi de aur și argint! Se cunoaște și meșterul care a bătut acești bani: Wolfgang Lupu Sasu. Izbucnesc nemulțumiri. Are loc o răscoală țărănească. Iată de ce în acea seară de 12 aprilie, Despot se afla la reședința Episcopului Romanului. Discuțiile, aparent protocolare, se prelungesc pînă noaptea tîrziu. Ajunși în curtea Episcopiei, la lumina torțelor, cei doi se despărțiră. Deodată, aga (șeful poliției) observă că mîna unuia dintre „husărei” căuta sabia.
„Și, scrie Martin Belsius, în timpul nopții un trădător care îl pîndea cu multă vigilență, a fost prins purtînd sub mantie sabia scoasă din teacă. „Atentatorul” se numește Voinea și este unul din husăreii care sînt în număr de 12 (și) care cercetează drumurile pe care să umble el (domnul)”. Ce s-a întîmplat? Supus la cazne, Voinea mărturisi o parte din firele complotului boierilor nemulțumiți. Dar, „de ce ți-e frică nu scapi”. Un complot condus de hatmanul Tomșa îl a ucide în noiembrie 1563. (Prof. Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns