Dr. ing. Florin ACATRINEI
Camera Județeană Agricolă Bacău
De multe ori, am fost întrebat cu ce trebuie tratați pomii la care s-au răsucit frunzele și sunt prezente furnicile. Ideea era să combat furnicile. Deoarece furnicile sunt mai mari, se mișcă și sunt negre, ele sunt acuzate primele. Adevărații dăunători sunt, însă, trecuți cu vederea. Aceștia sunt Păduchele verde și Păduchele cenușiu ai mărului. Așadar, dacă am avut rapăn la măr, de ce să nu avem și păduchi? Dar, dacă tratăm corect pomii nu vom avea probleme cu niciunul dintre ei.
Ambele specii de păduchi, Păduchele verde al mărului (Aphis pomi) și Păduchele cenușiu al mărului (Dysaphis plantaginea), cunoscuți de pomicultori și sub numele de afide, dăunează prin acțiunea de sugere a sevei din frunze și lăstari de către larve și adulți, proces în care acestea injectează în plantă o serie de toxine care determină răsucirea frunzelor și lăstarilor, cu oprirea creșterii, îngălbenirea și chiar uscarea lor. Insectele elimină dejecții dulci pe organele atacate. Acestea sunt cauza prezenței furnicilor, care consumă aceste dejecții. Unii biologi susțin că ele ar consuma și din ouăle acestor dăunatori. Nu am văzut o reducere a atacului în urma invaziei furnicilor. Există o altă serie de insecte entomofage care reduc atacul unor astfel de afide dintre care mai cunoscute de noi sunt buburuza și urechelnița. Într-o experiență de agricultură ecologică pe 8 ha de măr, cu 6 soiuri, a rezultat că numai insectele prădătoare nu reușesc să stăvilească atacul acestor afide. Mai mult, după câțiva ani rata pomilor bolnavi de mycoplasma (Mătura de vrăjitoare) a ajuns la un procent foarte mare, rezultând clar că afidele răspândesc această periculoasă boală.
Cele două specii se aseamnă între ele. Adulții, în marea parte a perioadei de atac, sunt femele aptere (fără aripi) și femele cu aripi. La prima specie, femelele aptere au corpul verde și forma piriformă, iar la a doua specie culoarea este brună-deschis și corpul oval. Dimensiunea lor este între 1,5 și 2,5 mm, ușor vizibile cu ochiul liber.
Iernează în stadiul de ou pe ramuri anuale sau la baza mugurilor. Larvele eclozează în fenofaza dezmuguritului, colonizând vârful mugurelui și primele frunzulițe, hrănindu-se cu seva acestora. După câteva zile, devin femele aptere care partenogenetic (fără împerechere) vor da naștere la 35-50 larve, iar după 10-15 zile de hrănire devin femele aptere. Astfel, vor urma 8-10 generații. La sfârșitul lunii mai, printre femelele aptere vor apare și femelele aripate, care se vor răspândi pe alți pomi și se vor înmulți partenogenetic. În ultimele generații vor rezulta forme sexuate, iar după împerechere femelele vor depune câte un ou. La păduchele cenușiu, formele aripate migrează pe diferite specii gazdă din genul Plantago, unde doar aici vor rezulta în toamnă formele sexuate, care apoi se vor întoarce pe măr, unde vor depune ouăle de iarnă.
Atacul afidelor este puternic în anii secetoși, dezvoltând mai multe generații. În acest an, cu luna mai secetoasă, atacul de afide a început destul de tare, fiind ceva puțin stăvilit de ploile căzute, dar există un risc mare de atac în următoarea perioadă. Tratamentele de combatere încep cu cele pe bază de uleiuri din parafină, care prin asfixiere distrug ouăle aflate aproape de eclozare. Aceste uleiuri, când au în combinație și un insecticid, vor acționa și asupra larvelor sau adulților. Dar, după fenofaza de dezmugurit nu se vor mai utiliza produsele pe bază de uleiuri, deoarece produc asfixieri și ale pomului. Gama de insecticide cu acțiune asupra afidelor utilizate în vegetație este destul de largă. Rezultate bune am obținut prin utilizarea produselor: Novadim, Actara, Reldan, Nurell D. După anii cu atac puternic se vor ține din scurt tratamentele din primăvară, înainte de înflorit. Se va urmări prezența afidelor pe vârful lăstarilor, iar la o frecvență de 4-5% din lăstari atacați se va aplica tratamentul cu insecticid. Insecticidele se vor alterna pentru a nu se crea rezistență în populațiile dăunătorului.
Lasă un răspuns