Ziua Imnului Naţional, „Deșteaptă-te, române!”, a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998, fiind sărbătorită în fiecare an la data de 29 iulie, prin ceremonii publice de intonare a imnului naţional şi de înălţare a drapelului.
Dar „Trăiască Regele” a fost imnul național pe toată durata istorică a Regatului României, de sub sceptrul Dinastiei Române, începând cu întâiul Rege Carol I, până la abolirea fără consultarea poporului, a Monarhiei, la 30 decembrie 1947. L-au cântat românii însuflețiți de idealurile naţionale ale Reîntregirii, în timpul Primului Război Mondial şi celui de-Al Doilea Război Mondial.
Imnul Regal a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor şi violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremea aceea capelmaistru la Iaşi. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal – spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al Cameratei Regale, a cunoscut poate cea mai frumoasă înveşmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op. 1 în catalogul creaţiei sale”.
Denumit iniţial „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei-Sale-Prinţul-Domnitor”, a fost intonat fără text o perioadă, pentru ca în anul 1884 să-i fie însuşite versurile poetului naţional Vasile Alecsandri, şi să fie intitulat „Imnul Regal”. Există presupunerea că versurile au fost scrise în anul 1881, la data încoronării Principelui Carol I de Hohenzollern şi a ridicării Principatelor Române la rangul de Regat, moment al desăvârşirii Unirii din 1859. Dar certitudinea apariţiei imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884.
Va dăinui 64 de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolşevice, antimonarhice, „Zdrobite cătuşe”, pe textul lui Aurel Baranga şi muzica lui Matei Socor.
„Trăiască Regele/ În pace şi onor,/ De ţară iubitor/ Și-apărător de ţară!” – sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătuşe în urmă rămân/ În frunte-i mereu muncitorul/ Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul” – sunt ale imnului de după căderea forţată a Monarhiei.
În toate timpurile, călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica şi textele imnurilor, din adâncul istoric până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat şi răsună și astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonie, din punct de vedere textual, cu actualul imn, „Deşteaptă-te, române!”. (Aurel V. Zgheran)
nela ionita a zis
mie imi trebuie poema romana in versuri