– căderile de zăpadă din ultimul timp nu sunt suficiente
Zăpada căzută în ultimele două săptămâni nu-i poate liniști pe fermieri, care văd în continuare deficit de apă în sol, chiar dacă iarna a avut o perioadă de ninsori abundente. Precipitațiile au fost insuficiente. Mai grozave au fost viscolele, care au blocat drumuri și au acoperit case. Fermierii mai susțin, însă, că situația nici nu este prezentată corect, de autorirități și chiar de meteorologi. „Insistăm ca situația să fie prezentată corect – ne-a declarat daniel Ciobanu, fermier de talie importantă în județul Bacău, care lucrează teren în zona Dămienești și care este vicepreședinte al al celei mai puternice asociații profesionale, Liga Asociațiilor producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Iarna grea de până acum a fost precedată de o lungă perioadă de călduri excesive, în noiembrie, decembrie și chiar ianuarie. Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, spunea că 40% din suprafețele agricole de mare cultură ale României erau în pericol din această cauză.
Agricultorii își aduc aminte că Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare avea, înainte, datoria să facă și determinări de umiditate în sol. Acum nu mai face. „În sol, în stratul adânc – spune Daniel Ciobanu -, este deficit de apă. Aceasta înseamnă ca ploile din primăvară să vină repetat, măcar la trei săptămâni. Dacă nu va ploua serios, plantele tot vor suferi. Și așa, cu seceta de până acum, rapița a suferit mult. Situația se cam repetă. Din 2009 până în 2013, inclusiv, numai în 2011 a fost mai multă ploaie toamna. Zăpadă a fost și anul trecut și acum doi ani. Dar, acum doi ani apa rezultată s-a dus pe șanțuri, doar acum doi ani ce a mai fost benefică”.
Fermierii arată că în acest an, până la zăpada actuală, a fost deficit de apă pe Bacău de circa 20 de litri la metrul pătrat de teren. În stratul de la suprafață umiditatea se poate compensa, dar în adâncime nu. „Meteorologii – a obiectat vicepreședintele LAPAR – spun că suntem aproape de optim, dar noi nu vedem aceasta. Ba, credem că starea aceasta de optimism este indusă parcă voit, poate pentru a nu determina prețurile să o ia razna. Oamenii, însă, ar rebui să înțeleagă fenomenele.”
La vreme de secetă sau de alt gen de calamități, agricultorii se gândesc, evident, și la despăgubiri din partea statului. Niciodată, însă, nu au fost mulțumiți de acestea, iar asigurarea culturilor încă est o grea piatră de încercare. „Recent – a amintit Daniel Ciobanu -, și operatorii din turism cereau despăgubiri pentru că au avut pierderi din cauza secetei, adică a lipsei zăpezii tocmai în sezonul turistic de iarnă. Numai că au spus «vrem despăgubiri ca și agricultorii». Dar, ei cer despăgubiri pentru pierderea de profit, or agricultorii cer pentru cheltuielile mai mari făcute datorită secetei, care determină venituri mai mici decât cheltuielile. Nu scoți din pământ pe cât bagi! Și tot nu am obținut astfel de despăguibiri la nivelul pagubelor.”
Dacă nici nu ar fi nins, toate pământurile însămânțate în toamnă erau în pericol. „Asigurări pe secetă și îngheț nu putem face – opina laurențiu baciu, într-o recentă declarație de presă. Suntem la mila lui Dumnezeu. Am scăpat de îngheț, dar și așa seceta face pagube. În toată Moldova au căzut doar opt litri pe metru pătrat de precipitații în patru luni. Atenție, în patru4 luni!”.
Autoritățile statului o țin, însă, pe note optimiste. Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, vede zăpada căzută ca pe o gură de aer, care va completa rezerva de apă din sol.
Lasă un răspuns