Șapte familii din comuna Zemeș, strămutate forțat imediat după explozia din 2010 a unei case din localitate, au dat în judecată SC OMV Petrom, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Primăria Zemeș și Consiliul Județean Bacău și cer daune materiale și morale pentru toată suferința prin care au trecut de când au fost evacuate. Oamenii vor să demonstreze în instanță lipsa de implicare a autorităților locale și județene care au ignorat încă din 1992, când s-au produs în zonă alunecări de teren, riscul unor explozii. Cei evacuați acuză că nimeni nu a luat nicio măsură care să îi protejeze de pericole pe locuitorii din zona în care își desfășura activitatea OMV Petrom.
Dosarul civil împotriva OMV Petrom și autorităților locale și județene a fost deschis în 2012 și suspendat în aprilie 2013 până la soluționarea definitivă a acțiunii penale declanșate de Parchet împotriva OMV Petrom după explozia din 2010, în care a fost distrusă o casă, iar doi oameni au suferit arsuri grave. Pentru aceștia cauza este pierdută, OMV Petrom fiind scoasă basma curată de două instanțe din Bacău. În martie 2014, instanța va decide repunerea pe rol a dosarului civil, iar oamenii speră să aibă mai multe șanse și să fie găsit un vinovat pentru toată suferința lor. „Am fost scoși forțat din case, iar din decembrie 2010 am fost mutați la Stadionul Gloria Zemeș – ne povestește Romeo Dârlău, unul dintre cei evacuați. Nu trebuia să se ajungă aici. Nimeni nu a luat nicio măsură pentru eliminarea cauzelor care au dus la explozie. Eu am casă cu etaj, de 200 mp locuibili, 864 mp curți și anexe. Nu vreau decât o casă identică sau banii necesari să îmi ridic alta, în altă parte. Noi nu suntem vinovați de ce s-a întâmplat. Autoritățile știau ce se poate întâmpla și totuși au dat avize. OMV Petrom a intrat acolo cu acordul autorităților. Nu mai spun că și acum se exploatează în zonă. În 1998, au pus o sondă la 35 m de casa mea, când distanța de siguranță este de 50 m. PSI nu și-a dat avizul în certificatul de urbanism emis de Consiliul Județean.” Romeo Dârlău susține că nici în acest moment restul locuitorilor din Zemeș nu sunt în siguranță și că incidente nefericite întâmplate recent în zonă au fost ascunse de autorități: „Gazul migrează, tot Zemeșul e în pericol. La distanță de 1,5 km de zona evacuată, la locuința Enea Nuțu, s-a săpat o fântână. Cel care săpa a intrat cu țigara și a luat foc. Anul trecut s-a întâmplat! Au venit echipe de la OMV, Situații de Urgență, Consiliul Local Zemeș și au zis că sunt emanații de gaze, dar că nu e nicio problemă. Că un om a luat foc nu e nicio problemă! Cerem ca toți cei responsabili să plătească pentru ce ni s-a întâmplat și se întâmplă în Zemeș. Când ne-au strămutat ni s-a spus că într-o săptămână-două ne mutăm înapoi. Sunt trei ani și nimeni nu a făcut nimic.”
„Acumularea de gaze are legătură cauzală directă cu alunecările de teren”
Avocatul familiilor evacuate, Marius Bogdan, a depus la dosar documentații care arată nu doar vinovăția OMV Petrom, dar și a autorităților locale și județene. „În iunie 1992, de pe versantul drept al Văii Tazlăului Sărat – Cilioaia Est, care constituie și perimetrul activității de foraj-extracție, a avut loc o alunecare masivă de teren care a acoperit 47 de sonde cu instalațiile și conductele aferente și mai multe puțuri de mână aparținând titularului de acord petrolier OMV Petrom – explică avocatul Marius Bogdan. În decembrie 2010, ca urmare a producerii exploziei la o locuință, s-a constatat că în zona alunecării de teren există acumulări masive de gaz inflamabil care este gaz de sondă (gaz asociat cu zăcămintele de petrol) și care pun în pericol viața locuitorilor. Zona alunecărilor de teren este aceeași cu cea în care OMV Petrom are amplasate sonde, puțuri și conducte de exploatare și transport și desfășoară operațiuni petroliere. În urma măsurătorilor și cercetărilor, s-a constatat că prezența și acumularea peste limita admisă a acestor gaze în zona centrală a comunei Zemeș are legătură cauzală directă cu alunecările de teren din 1992 provenind din sondele și puțurile de mână distruse, acoperite și întreținute necorespunzător.” Faptul că nu s-au luat toate măsurile impuse după alunecările de teren – mai reclamă avocatul celor evacuați – a dus la infiltrarea gazului de sondă în subsol și apoi migrarea acestuia către zona centrală a localității Zemeș în cantități și concentrații nepermise. Mai multe adrese trimise de Schela Petrol Zemeș, încă din 1993, arată că societatea știa de riscurile la care sunt expuși localnicii din Zemeș. Cu toate acestea, oamenilor nu li s-a pus în vedere să se mute. „Situația fiind cunoscută încă din acel moment, s-au propus o serie de măsuri, însă ele nu au fost executate de titularul de acord petrolier și, mai mult, nici impuse și urmărite în executare de Unitatea Administrativ Teritorială Zemeș sau ANRM” – precizează avocatul Marius Bogdan.
CJ Bacău, UAT Zemeș și ANRM, acuzate de localnici
Oamenii acuză autoritățile că au permis în zona Zemeș activități de foraj-extracție în apropierea locuințelor pentru care, de asemenea, s-au dat autorizații de construcție. „Dacă zona este cunoscută din vechime (după unii specialiști) ca fiind una cu emanații de gaze, iar relieful zonei predispune la alunecări și eroziune, atunci ea nu trebuia să fie una locuibilă, iar noi nu trebuia să obținem certificate de urbanism și autorizații de construcție, dar mai ales să se instaleze activități de foraj-extracție în imediata vecinătate a locuințelor – reclamă oamenii. Acele activități nu fac altceva decât să favorizeze alunecările de teren, inclusiv prin vibrațiile produse de instalațiile și transportul greu. După alunecarea masivă de teren din 1992, din totalul de 47 de sonde, Petrom a intervenit doar la cinci sonde (pentru a le activa), iar la celelalte 42 nu a intervenit deloc, deși era obligată.” Mai mult, la dosar au fost depuse acte care arată că OMV Petrom a amplasat și alte sonde chiar după aluncarea de teren din 1992. „Niciodată nu s-a realizat un studiu de impact atât al lucrărilor de foraj, cât și al celor de exploatare asupra stabilității generale a zonei – spun reclamanții. Președintele Consiliului Județean, ca emitent al autorizațiilor de construire sonde, ulterior anului 1992, nu a solicitat un astfel de studiu și nici studii geotehnice care să confirme că zona este stabilă și propice operațiunilor petroliere.”
Titularul de acord petrolier trebuie să răspundă, conform Legii petrolului
Oamenii susțin că lucrările de stabilizare a versantului trebuiau realizate în egală măsură de OMV Petrom și UAT Zemeș, proprietara terenului. ANRM, ca semnatară a acordului petrolier, avea obligația să urmărească modul în care se desfășoară operațiunile petroliere care includeau și stabilizarea versantului, sigilarea sondelor și conductelor, abandonarea sondelor, lucrări de protecția și refacerea mediului. Conform Legii petrolului nr. 238/2004, titularul de acord petrolier trebuie să răspundă pentru prejudiciile cauzate. Aceeași lege mai spune că ANRM putea sancționa OMV Petrom și putea chiar suspenda concesiunea în momentul în care se constata că societatea nu se conformează dispozițiilor date.
Cei evacuați cer în instanță despăgubiri de câte 1.550.000 lei.
În urmă cu o săptămână, am solicitat, pe e-mail, un punct de vedere al reprezentanților OMV Petrom cu privire la acest dosar, însă nici până acum nimeni nu s-a deranjat să ne răspundă. Reprezentanții Consiliului Județean s-au arătat extrem de reticenți față de acest subiect și au transmis prin Ciprian Fantază, directorul Direcției Juridice, că „poziția procesuală a Consiliului Județean este cea formulată în întâmpinarea depusă la dosar”. Nici Adrian Constantinescu, avocatul angajat de Primăria Zemeș, nu a dorit să comenteze.
Lasă un răspuns