Două doctorițe din Bacău, acuzate de malpraxis după ce le-a murit o pacientă cu mâna ruptă

–  o femeie de 57 de ani a murit în condiții suspecte după ce a urmat ședințe de fizioterapie pentru recuperarea unei mâini rupte, la “Policlinica cu Plată” Bacău u familia ei a făcut plângere la Colegiul Medicilor împotriva celor două doctorițe care au avut grijă de ea u fiicele femeii decedate acuză că doctorițele i-au prescris proceduri recuperatorii fără să țină cont de fișa medicală și dosarul de pensionare pe caz de boală, în care se preciza că mama lor suferă de tromboflebită și boli cardiace.

Cătălina CHIFU

Anul trecut, în vară, Elena Dimofte și-a rupt mâna și în mai puțin de o lună a murit. Starea ei de sănătate s-a agravat foarte mult după ce a urmat o serie de ședințe de fizioterapie recomandate de medicul ortoped. Fiicele femeii arată cu degetul spre două doctorițe din Policlinica cu Plată, care ar fi tratat cu superficialitate cazul mamei lor. „Am făcut plângere împotriva medicilor C. S. și E. A., de la Secția Tratament Balnear Policlinica cu Plată Bacău – precizează Alice Gabriela Christou – pe care le consider vinovate de moartea mamei mele. Pe 27 iunie 2013, mama fost trimisă de medicul ortoped Ș. pentru a urma ședințe specifice de fizioterapie pentru recuperarea mâinii rupte. A mers la policlinică, iar la trimitere a atașat și dosarul de pensionare pe caz de boală care stipulează, printre alte boli, tromboflebită și probleme cardiace. Fișa cu proceduri a fost făcută de una dintre doctorițe, care până la sfârșitul săptămânii a ieșit la pensie. În următoarea săptămână, cazul mamei a fost preluat de a doua doctoriță. Doctorițele i-au listat o serie de tratamente, cinci la număr, în domeniul fizioterapeutic.” Alice Christou își amintește că tratamentul prescris mamei ei trebuia să dureze zece zile. Elena Dimofte a început procedurile pe 8 iulie, dar după o săptămână nu a mai putut continua. „Mama a început să se simtă rău – povestește Alice Christou. Mâna se înroșise, era buburuzată și în general starea ei nu era bună. I-a spus doctoriței care i-a preluat cazul, iar dumneaei i-a scos două din cele cinci proceduri recuperatorii pe care le făcea. Urmează alte două zile în care s-a simțit și mai rău. Pe 16 iulie, după ce s-a întors acasă de la policlinică, pentru că se simțea tot mai rău, mama a rugat o vecină să îi ia tensiunea. O avea mică, și viteza sângelui era peste 90. Se simțea foarte slăbită și avea amețeli puternice, respira greu și a vomat de câteva ori. A crezut inițial că e o răceală, dar, pentru că după două zile nu și-a revenit, a sunat medicul de familie care i-a spus să meargă la Urgențe.”

Pe 18 iulie, Elena Dimofte este internată pe Secția de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Bacău și conectată la oxigen. Diagnosticul care a produs panică în familie a fost embolie pulmonară. „Între 20 și 23 iulie au fost zile critice – spune Alice – în care mama se simțea din ce în ce mai rău. În ultima zi de viață, nu putea trage aer în piept. La un moment dat, s-a scăpat pe ea și și-a dat ochii peste cap. Personalul medical a încercat să o resusciteze, dar mama a făcut stop cardio-respirator, în prezența surorei mele, Stoian Ramona. Nu a mai putut fi salvată.”

Dosarul de pensionare al bolnavei a dispărut

Colegiul Medicilor a început o anchetă în acest caz, iar familia a fost rugată să dea o mână de ajutor la desfășurarea cercetărilor și să aducă probe și acte, deși mai simplu era ca acestea să fie cerute direct Spitalului Județean de Urgență (SJU) sau de la policlinică. „După moartea mamei, am vorbit cu jurista spitalului și mi s-a refuzat cererea de a-mi da o copie a dosarului de internare a mamei la secția de Cardiologie a Spitalului Județean – susține Alice Christou. În același timp, nu am putut recupera dosarul de pensionare, care a rămas fie la policlinică, fie la spital. Nu știu ce se întâmplă. E foarte ciudat. A «dispărut» pur și simplu dosarul mamei de pensionare care listează o serie de boli destul de grave și care nu au fost luate în considerație de către medicii care au tratat-o.”

Conducerea SJU nu a auzit de nicio anchetă sau plângere împotriva celor două doctorițe. Colegiul Medicilor nu a trimis sesizarea la SJU și nici nu a cerut informații/documente legate de acest caz, deși plângerea a fost făcută cu trei luni în urmă. „La spital nu există plângere – ne-a declarat dr. Gabriela Zoican, managerul SJU. Am auzit că plângerea s-a făcut la Colegiul Medicilor, dar nu ne-a fost transmisă. Nu știm despre ce este vorba. Dacă vor avea nevoie de acte, documente, informații, noi le vom transmite. Vom sprijini ancheta și vom pune la dispoziție tot ce ni se cere. Dar spitalul nu poate să facă anchetă internă dacă nu este sesizat de nimeni.”

Nici cele două doctorițe acuzate nu au fost audiate de comisia din cadrul Colegiului Medicilor și nici informate că există o plângere împotriva lor.