Rapănul mărului le dă bătăi de cap pomicultorilor

Dr. ing. Florin ACATRINEI
Camera Agricolă Judeţeană Bacău

Luna mai este perioada cu cea mai multă muncă şi cele mai multe probleme în pomicultură. Dar grija cea mai mare este legată de tratamentele fitosanitare. Riscul cel mai mare este de a scăpa bolile şi dăunătorii în livadă, acest lucru poate duce la compromiterea întregii producţii sau a unei părţi importante din aceasta. La măr la această dată, în condiţiile climatice ale acestei primăveri, cele mai mari probleme sunt create de cea mai periculoasă boală a mărului „Rapănul mărului” (Venturia inaequalis). Atacă şi specia păr. Această boală atacă frunzele, florile, fructele, iar la soiurile sensibile şi lăstarii. Pe frunze apar pete cafenii, la început circulare, cu diametrul de 3-10 mm. apoi devin cafenii negricioase datorită fructificaţiilor ciupercii. Petele sunt prezente pe ambele părţi ale frunzelor, dar mai mult pe partea inferioară. Apar ca nişte pete de ulei ars. La măr, la soiurile sensibile la rapăn, cum sunt cele din grupa Golden, atacul de rapăn din această perioadă, poate determina căderea în masă a fructelor, prin instalarea atacului pe codiţa fructelor. Apariţia fructificaţiilor determină o presiune mare de infecţie a acestei boli încât cu greu poate fi stăvilit atacul asupra frunzelor, atac ce va determina şi căderea acestora, dacă se generalizează. Căderea în masă a frunzelor la sfârşitul lunii mai, sau în lunile iunie şi iulie, va determina o lipsă de substanţe sintetizate de plantă pentru a avea fructe mari, de calitate, dar şi incapacitatea pomului de diferenţiere a mugurilor de rod pentru anul următor. Aşadar un atac scăpat de sub control al acestei boli la soiurile sensibile duce la compromiterea producţiei şi în anul următor. Această boală este periculoasă şi în perioada următoare prin atacul asupra fructelor, cu deprecierea lor calitativă. Fructele sunt atacate pe toată perioada dezvoltării lor, prin apariţia petelor cafenii care pot cuprinde o mare parte din fruct, determină deformarea şi apariţia de crăpături pe zona atacată. Infecţii pe fruct pot fi prezente înainte de recoltat, care poate evolua şi în depozit sub formă de pete mici, negricioase.
La aceste soiuri nu există altă cale de protecţie decât tratamentele chimice cu fungicide. Substanţele chimice utilizate în prevenirea şi combaterea acestei boli sunt multe. Sunt substanţele pe bază de cupru: Alcupral 50 PU -0,2 %; Champ 77 WG- 0,2 %; Copac -0,3%; Kocide 2000-0,25%; Cuproxat flowable 0,3 % ; Zeama bordouleză (0,5-1%). Acestea sunt produse cu acţiune de contact (acţionează la suprafaţa organelor atacate, nu pătrund în ţesuturi) şi sunt recomandate a se utiliza înainte de înflorit. Nu sunt recomandate după înflorit la măr, deoarece la unele soiuri provoacă apariţia plasei pe fructe – o rugozitate a pieliţei fructelor. Dacă în livada proprie acceptăm asemenea fructe, produsele cuprice pot fi utilizate, mai ales că ţin sub control o altă boală periculoasă „Focul bacterian al rozaceelor. La păr şi gutui sunt cele mai recomandate, din acest motiv.
Altă grupă de substanţe utilizate în combaterea acestei boli sunt cele cu acţiune de contact care se pot utiliza pe toată perioada de vegetaţie, nu crează probleme de determinare a rezistenţei în timp a bolii la acţiunea acestor substanţe: Antracol 70WP -0,3%; Bravo 500 SC -0,25%; Delan 700 WG -0,05%; Folpan 80 WDG- 0,15%, Merpan 80 WDG-0,15%; Dithane M45-0,2%; Polyram DF-0,25%. În perioadele de presiune mare de infecţie ele sunt recomandate a se aplica alături de produsele cu acţiune sistemică (acestea pătrund şi acţionează din interiorul plantei): Chorus 75 WG-0,02 %; Folicur solo 250 EW-0,05%; Mystic 250 EC-0,05 %; Orius 25 EW 0,05 %; Score 250 EC-0,015%; Stroby DF-0,013%; Systhane Forte-0,02%; Topsin 500 SC-0,14%. Aceste substanţe se alternează unele după altele şi nu se tratează cu un produs mai mult de 2 ori într-un an. Producătorii de pesticide au creat şi fungicide care conţin două substanţe active astfel încât au şi acţiune de contact şi acţiune sistemică şi nu mai trebuie să le combine pomicultorul, sunt gata combinate: Maccani 0,15 %; Flint Plus 64 WG- 0,125%; Luna Experience 400 SC-0,05%; Clarinet -0,1%; Shavit F72WDG-0,2%;
În plantaţiile gospodăreşti, cu soiuri sensibile la boli un rol important în prevenirea atacului îl vor avea aplicarea măsurilor de igienă culturala ca: îngroparea frunzelor prin lucrările de toamnă ale solului, sau adunarea şi compostarea lor; tăieri de rărire a coroanelor, care permit o mai buna aerisire si zvântarea mai repede a frunzelor şi fructelor după ploaie sau rouă; realizarea de coroane cu volum mic dirijate pe direcţia rândului; utilizarea îngrăşămintelor chimice cu macro şi microelemente sau organice, care au rolul de fortificare a pomilor. Se vor administra doze de îngrăşăminte echilibrate, avându-se în vedere că azotul micşorează rezistenţa la boli, pe când potasiul şi microelementele măresc rezistenţa pomilor la atacul bolilor.
Soiurile de măr cu rezistenţă genetică la boli (Florina, Ciprian, Liberty, Pionier, Generos, Romus 3, Topaz, Ariane etc) sunt imune la atacul acestei boli şi ne scapă de toată această bătaie de cap. Dar mai rămân altele.