După mai multe amânări, dosarul civil deschis de cele șapte familii din comuna Zemeș strămutate forțat imediat după explozia din 2010 la o casă din localitate, s-a judecat, recent, pe fond. Cei evacuați de aproape patru ani au deschis, din 2012, acțiune în instanță împotriva SC OMV Petrom, Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Primăriei Zemeș și Consiliului Județean Bacău, pe care le acuză că au ignorat încă din 1992, când s-au produs în zonă alunecări de teren, riscul unor explozii. Autoritățile locale și județene sunt acuzate că au permis în zona Zemeș activități de foraj-extracție, în apropierea locuințelor pentru care, de asemenea, s-au dat autorizații de construcție, fiind cunoscut că zona este una cu emanații de gaze și predispusă la alunecări de teren.
Adrian Constantinescu, avocatul angajat de Primăria Zemeș, a susținut în instanță că ceea ce s-a întâmplat la Zemeș nu poate fi imputat autorităților locale.
În replică, Marius Bogdan, avocatul păgubiților, a subliniat încă o dată că Primăria Zemeș și-a încălcat atribuțiile și responsabilitățile. „Atribuțiile Unității Administrativ Teritoriale Zemeș trebuiau să fie cele ale unui proprietar – a explicat Marius Bogdan. Trebuia să se asigure că OMV Petrom își respectă obligațiile și nu produce prejudicii”.
Și consilierul juridic al OMV Petrom a dat vina tot pe autoritățile locale din Zemeș care, în opinia lui, „aveau obligația să ia măsuri după alunecările de teren din ’92”.
Fiecare, de altfel, a pasat responsabilitatea de la unul la altul.
Reprezentantul Consiliului Județean a spus chiar că nu are calitate procesuală în acest dosar, pe motiv că autorizațiile de construcție a sondelor sunt emise înainte de ’89, iar CJ este înființat după această dată.
„Consiliul Județean nu o poate face acum pe inocentul, ca un nou născut care nu are nicio legătură cu trecutul – a răspuns prompt avocatul Marius Bogdan. Și după alunecările de teren din ’92 s-au construit sonde de către OMV Petrom. Pe autorizații sunt mai multe semnături: și a secretarului județului, și a aparatului de specialitate al CJ, și a președintelui. Mai mult decât atât, înainte de a da autorizații, CJ nu a cerut documentații care să arate dacă pot fi amplasate sonde în zona cu alunecări de teren.”
Pe de altă parte, ANRM (care nu și-a trimis un reprezentant în instanță) este acuzată că nu a urmărit modul în care se desfășoară operațiunile petroliere care includeau și stabilizarea versantului, sigilarea sondelor și conductelor, abandonarea sondelor, lucrări de protecția și refacerea mediului. Conform legii, ANRM putea sancționa OMV Petrom și putea chiar suspenda concesiunea în momentul în care se constata că societatea nu se conformează dispozițiilor date.
Victimele cer despăgubiri de câte 1.550.000 lei
Reprezentantul OMV Petrom a făcut referire și la dosarul penal deschis de Parchet împotriva societății după explozia din 2010 în care a fost distrusă o casă, iar doi oameni au suferit arsuri grave.
Consilierul juridic a reamintit că societatea a fost achitată de Judecătoria Moinești și Curtea de Apel Bacău, încercând să convingă instanța că această acțiune civilă separată nu-și are rostul.
„Noi nu am fost parte în dosarul penal – a replicat avocatul Marius Bogdan. Acțiunea noastră este diferită de cea din dosarul penal. Ni se încalcă dreptul la un proces echitabil. Noi nu am putut face nicio apărare în dosarul penal pentru că nu am fost parte în el. Nici cauza nu este aceeași. Noi invocăm nerespectarea obligațiilor de stabilizare a terenului și de abandonare a sondelor după alunecările de teren. Pe noi nu ne interesează că nu era rentabilă stabilizarea solului, așa cum a motivat OMV în dosarul penal, ci dacă se putea face, indiferent de costuri. În dosarul penal nu au fost analizate toate faptele de care se face vinovat OMV Petrom. În același timp, cerem despăgubiri pentru că oamenii au rămas fără locuințe după ce au fost evacuați.”
Instanța a amânat pronunțarea pe aceste excepții.
Reamintim că familiile evacuate cer în instanță despăgubiri de câte 1.550.000 lei.
Lasă un răspuns