Codul muncii nu reglemetează toate aspectele de muncă

• aceste aspecte vizează concediul de odihnă și disponibilizările colective • pînă la sfîrșitul acestui an noile reglementări vor merge în paralel cu cele vechi • angajții vor intra pînă la 31 decembrie 2003 în posesia carnetelor de muncă

Cu toate că mai marii Ministerului Muncii și Solidarității Sociale s-au bătut cu pumnul în piept asupra sferei ample de cuprindere a noului Cod al Muncii, noul act normativ este departe de a fi unul complet. În perioada imediat următoare vor apărea șapte noi acte normative care vor reglementa funcționarea și modul de completare a registrului de evidență a salariaților, modalitățile de utilizare a contractului de muncă prin agent de muncă, modificările în ceea ce privește munca la negru și a soluționării conflictelor colective de muncă . „Anul acesta noile prevederi ale Codului Muncii vor merge în paralel cu vechea legislație și vor avea un caracter experimental. De la anul se vor vedea deficiențele din practică și se vor căuta metode de soluționare a acestora”, mai spune inspectorul șef de la ITM Bacău. Noii salariați cărora li se vor întocmi contracte individuale de muncă după modelul nou, vor trebui să citească cu mare atenție prevederile acestuia, urmărind cele 13 elemente stipulate în contract. Salariatul trebuie să fie informat în prealabil asupra contractului de muncă, iar dacă nu vor fi respectate prevederile contractuale acesta poate fi anulat, iar patronul sancționat. ITM Bacău speră să nu se lovească de aceeași problemă a salariaților care nu citesc ceea ce semnează sau semnează în alb, urmînd ca restul clauzelor să fie completate ulterior de angajator. În contractul individual de muncă se vor preciza clar durata normală a muncii, în zile și ore pe săptămînă, durata concediului medical, a celui de odihnă. Sînt cazuri în care, după 20 de ani de muncă, omul primește un concediu de odihnă de 15 zile, urmînd ca restul să i se acorde în anul următor sau diferența de bani. Conform noului Cod al Muncii, angajatorii au obligația de a asigura anual concediul de odihnă și este interzisă plătirea diferenței de bani în cazul în care nu se ia concediul. Paradoxul va fi dat de situațiile în care un angajat nemulțumit va da în judecată patronul care nu i-a dat tot concediul de odihnă și nici nu va putea primi diferența de bani. În acest caz se va dispune reîncadrarea în muncă a salariatului pentru a-și primi zilele de concediu? La această întrebare nici reprezentanții ministerului Muncii nu au răspuns.

O altă anomalie a noului Cod, sesizată de inspectorul șef de la ITM Bacău, este implicarea instituției în disponibilizările colective. Codul sporește atribuțiile ITM, care devine principala instituție de coordonare metodologică și de control a respectării noului act normativ. Inspectorii ITM vor putea prelungi termenul de disponibilizare cu 15 zile, dacă se constată că nu s-au îndeplinit condițiile legale de concediere. „Dar dacă patronul este falimentar, cine va plăti pentru prelungirea concedierii?”, se mai întreabă Ion Barbu.

Pînă la 31 decembrie 2003, carnetele de muncă vor fi predate salariaților, după ce au fost completate în prealabil, în baza statelor de plată depuse de firme. „Problema va fi cu acei agenți economici care nu depun la timp statele de plată. O altă problemă este aceea că nu se va putea face acest pas pînă la finele anului, deoarece majoritatea actelor de sfîrșit de an se depun în ianuarie și februarie din anul următor. Salariații își vor păstra carnetul în vederea adiționării vechimii la noile adeverințe care vor atesta stagiul de cotizare al angajatului”, a mai precizat inspectorul șef Barbu. De la 1 martie, se merge în paralel cu registrul pentru evidența salariaților, carnetul de muncă și apoi cu adeverințele de cotizare.