Cine mai stie ce a fost in inima lui Mihai Iamandi cind, pe la 1834, s-a gindit sa puna temelia unei biserici la Podu Turcului? Om cu paminturi multe si suflet mare, boierul Iamandi a inaltat o scara catre cer pe care trecatorii o pot vedea si astazi la intrarea in comuna situata la extremitatea sudica a judetului Bacau. Sfintul lacas inchinat Sfintului Ilie este construit din caramida pe o fundatie din piatra de riu, in forma de corabie si este acoperita cu tabla galvanizata. Privita din exterior, are un aspect simplu, bine proportionat, impodobita cu o turla din lemn pe pronaos, in care au fost asezate la inceput clopotele. In prezent ele sint instalate intr-o clopotnita construita separat in anul 1977, la care s-a adaugat o camera praznicala si una mortuara, ridicate intre anii 1994-1995, in timpul pastoririi preotului Chilianu Vasile, cel care conduce si astazi destinele acestei parohii.
De-a lungul anilor sfintul locas a suferit numeroase reparatii. In anul 1909 i s-a facut una capitala, consolidindu-se zidul cu o centura din fier, iar in anul 1936 s-a turnat mozaicul in interior, in timpul pastoririi preotului Lazar Gheorghe. In anul 1957, pe vremea cind era preot Herescu Enache, biserica a fost pictata in tehnica fresca de pictorul Vasile Caraman. Tot atunci s-a restaurat si catapeteasma din lemn, o bijuterie sculptata in lemn, veche de cind sfintul lacas. Din cauza cutremurului din 4 martie 1977 si a degradarilor ulterioare, in anul 1980 s-au facut lucrari de reparatii exterioare, s-a restaurat pictura si s-a poleit catapeteasma, de catre pictorii Ioan si Miluta Zarnescu din Casin. Totul, prin contributia benevola a credinciosilor. Cu o imagine noua, la 23 noiembrie 1980, a avut loc resfintirea bisericii de catre P.S. Episcop Eftimie.
Chiar daca zona este una saracioasa din punct de vedere material si financiar, dragostea credinciosilor ortodocsi din Podu Turcului fata de Dumnezeu si Biserica, i-a determinat sa se implice alaturi preotul Vasile Chilianu in reparatiile capitale ale bisericii. Astazi, putin cite putin, biserica „Sfintul Ilie” afectata de intemperiile naturii, isi recapata identitatea originala, redevenind ceea ce isi doresc oamenii acestor meleaguri: coltisorul lor de rai.
Lasă un răspuns