Toată lumea îi vede pe frații Cristescu la Chimcomplex

Redacția Ziarul de Bacău

• ieri s-au deschis ofertele pentru privatizarea combinatului

Autoritatea pentru Privatizare – APAPS a procedat ieri, 18 iunie, la deschiderea celor două oferte depuse pentru cumpărarea pachetului de acțiuni reprezentînd 50,99 % din capitalul social al societății comerciale Chimcomplex Borzești. La data limită, 17 iunie, pentru cumpărarea celor 3.649.453 de acțiuni, s-au primit oferte din partea SC Bega Minerale Industriale Aghireș – Cluj și SC A1 Impex srl Cluj – Napoca. Ieri comisia de negociere a deschis ofertele în prezența ofertanilor, urmînd ca după verificarea documentelor de participare să fie anunțați potențialii investitori care vor fi invitați la negocieri. Aseară, la APAPS nu s-a anunțat nimic în plus în această problemă, dar cei mai mulți comentatori ai acestui eveniment dau ca sigură șansa fraților Cristescu, cunoscuți oameni de afaceri din Timișoara, care au și firma Bega Minerale Industriale.

Alături de Autoritatea pentru Privatizare, la Chimcomplex mai dețin acțiuni SIF Moldova (39,87 %), acționari persoane fizice (9,12 %) și manager (0,0014 %).

Bega Grup cuprinde un număr de 30 de societăți comerciale cu capital integral privat, independente juridic dar legate organic prin același acționar majoritar. Acestea sînt Upsom, Electromotor, Tehnomet, Real Pleașa, Bega, Prefatim, Bega Met, Tehnolemn, Bega Serv, ItalKol, Romtensid, Timco, Optica, Petrobanat Holding, Bega Trans Auto, Foraj Sonde Craiova, Marutim, Foraj Sonde Bascov, Utilaj Transport, Foraj Sonde RM Valcea, Ermat, Foraj Sonde Zădăreni, Bega Trans, Chimforex, Begacom, Bentocalcar,

Bega Minerale Industriale Timișoara, Bega Minerale Industriale Aghireș, Argiref și Silicor. Cifra de afaceri a grupului, pe anul 2000, a fost de 101 milioane de dolari, cea mai mare parte fiind realizată de societatea UPSOM, care are și cei mai mulți salariați. Numai Bega Minerale Industriale are 312 salariați și a realizat o cifră ded afaceri de 2,56 milioane de dolari. Grupul mai deține și fabrica de sodă calcinată din Ocna Mureș, care producea 200.000 de tone pe an, pentru export.

Tot ieri, liderii celor două sindicate din Chimcomplex, Chimistul și Ecotehning, nu au comentat în nici un fel evenimentul, în lipsa unor date concrete, deși toți așteaptă cu sufletul la gură rezultatele. (Petru DONE, Cristian BIBIRE)

Două grupuri de investitori din România s-au decis în ultima zi acceptată de Autoritatea pentru Privatizare – APAPS, 17 iunie, să depună ofertele lor pentru cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni la Chimcomplex Borzești. Evenimentul a fost o surpriză pentru foarte multă lume interesată de această privatizare și, în primul rînd, de cei în cauză, salariații combinatului din Borzești. „Vestea a venit în ultima zi – ne-a declarat directorul general al combinatului, Virgiliu Băncilă -, astăzi fiind ziua în care se vor deschide cele doă oferte și în care vom afla cine dorește acest pachet de acțiuni și în ce condiții”. Virgiliu Băncilă nu a putut confirma, ieri seară, decît numele fraților Cristescu, cunoscuți oameni de afaceri din Timișoara, care dețin, între altele, și fabrica de sodă calcinată de la Ocna Mureș. Cel de-al doilea grup de investitori reprezintă, însă, o firmă din Cluj Napoca.

Frații Cristescu sînt proprietarii holdingului Petrobanat, care au concurat, acum doi ani, și cu Global Drilling Bahamas pentru Foraj Sonde Berca. Atunci, pentru preluarea societății Foraj Sonde Berca a fost lansată o nouă ofertă publică de cumpărare, din partea SC Foraj Sonde Bascov. La aceasta, acționar majoritar este Marius Cristescu, care mai deține, cu fratele său, circa o treime din Foraj Sonde Craiova. Frații Cristescu controlează SC Foraj Sonde Craiova cu 29,41% din acțiuni. La Foraj Sonde Bascov, Marius Cristescu deținea 70,2% din capitalul social.

Dacă despre firma din Cluj-Napoca nu se puteau spune aseară multe lucruri, poate este interesant de arătat că de Chimcomplex a fost interesat un investitor important, firma austriacă Hovis Gmbh, care este, acum, acționarul majoritar la fabrica de celuloză Someș Dej, tot din județul Cluj, la care a cumpărat, în anul 2000, 77% din acțiuni. Pe lîngă această firmă, care a și cerut o prelungire a termenului de depunere a ofertelor, pețitori au mai fost Jafco Liban și Eurochen Brașov.

Pachetul APAPS numără, la Chimcomplex, peste 3,6 miliioane de acțiuni, care reprezintă 51 de procente dintr-un capital social de aproape 179 de miliarde de lei. Ceilalți acționari importanți la Chimcomplex sînt Societatea de Investiții Financiare Moldova Bacău, cu aproape 40% din capitalul social, și un grup de persoane fizice, cu peste 9% din acest capital. Chimcomplex nu se află la prima încercare de privatizare. Toate celelalte încercări au fost, însă, descurajate fie de pretențiile prea mari ale statului, fie de anumite interese care au dus la schimbarea legislației și care au îndepărtat investitorii. Combinatul din Borzești este unul dintre cei mai importanți fabricanți de produse clorosodice din România. O investiție de acum șapte ani în instalația Soda M a făcut procesul de fabricație performant și este, acum, principala atracție la Chimcomplex. (Petru DONE, Cristian BIBIRE)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.