Pomenirea Preacuvioasei Macrina, sora marelui Vasilie (sec. IV)
Sfînta Macrina a fost sora mai mare a Sfîntului Vasilie cel Mare, a lui Petru al Sevastiei și a lui Grigorie de Nyssa. Din tinerețe și-a închinat viața lui Dumnezeu și ajutorării săracilor. Frumoasă și bună la suflet, s-a logodit cu un mire asemenea ei, dar logodna lor a fost prea scurtă, pentru că logodnicul ei a murit. A ales fecioria și a ajutat-o pe mama sa, Emilia, la treburile gospodărești. Mai tîrziu, împreună cu fratele ei, Sfîntul Vasile, au întemeiat două mănăstiri în Pont, una pentru femei și alta pentru bărbați. Cea din urmă a fost condusă de Sfîntul Vasile cel Mare, iar cea dintîi de Macrina, care și-a împărțit averea săracilor. A trăit în sihăstrie, în rugăciuni și și-a cîștigat traiul zilnic prin muncă. Sfîntul Grigorie de Nyssa și-a găsit într-o zi sora slăbită de friguri, culcată pe o scîndură. În mănăstirea fecioarelor sărăcia era atît de mare, încît abia s-a găsit un văl învechit pentru a acoperi trupul Macrinei, cînd a fost dusă la mormînt. Sfîntul Grigorie a pus deasupra ei mantia sa de episcop. Sfînta Macrina a făcut multe minuni prin rugăciunile ei. A murit în anul 380 și a fost îngropată în biserica „Celor patruzeci de Mucenici”, alături de mormîntul mamei sale. (C.G.)
Lasă un răspuns