Nori negri s-au abătut ieri dimineață asupra municipiului Bacău și a comunelor limitrofe. Ploaia torențială care a durat aproximativ 20 de minute nu a avut dimensiunile, și nici urmările celei de acum o săptămînă. Canalizarea orașului Bacău a făcut de această dată față la precipitații, chiar dacă, pe alocuri, mai ales prin cartierele mărginașe, era mai ușor de circulat cu barca decît cu mașina.
În schimb, cantitățile mari de precipitații căzute în județ în intervale foarte scurte de timp au produs din nou dezastre. Cele mai afectate au fost, în cursul zilei de ieri, localitățile de pe Valea Muntelui. La Răchitiș, comuna Ghimeș, apa a inundat 20 de anexe de gospodării, un magazin și un centru de achiziție a laptelui. Cinci kilometri de drum comunal au fost colmatați. La Bolovăniș, apele au pătruns în cinci grajduri și gospodării de vară. În ambele localități, inundațiile s-au datorat căderilor masive de precipitații, care au făcut ca apa să se scurgă pe versanții din zonă și să „măture” curțile oamenilor. Din același motiv, 6,2 kilometri de drum comunal din Palanca au fost înfundate de aluviunile cărate de pe versanți. 15 podețe din același sat au fost avariate.
La Asău, pîrîul cu același nume și-a modificat rapid debitul, din cauza ploilor torențiale. Apa a distrus un podeț de lemn și șapte kilometri de drum balastat sînt impracticabile. Ioniță Maftei, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bacău, spune că, de vină pentru situația creată nu sînt doar fenomenele naturale, ci și nepăsarea unor semeni de-ai noștri. „Există primari care s-au obișnuit, ca pe vremea lui Ceaușescu, să vină cineva să le facă treaba. Ei au atribuții foarte clare în ceea ce privește apărarea împotriva dezastrelor și ar trebui să preîntîmpine astfel de fenomene previzibile. Numai că ei așteaptă să vină specialiștii de la protecția civilă sau cei de la Apele Române să le desfunde podețele”, ne-a declarat directorul Maftei.
Descărcările electrice care au însoțit ploile torențiale le-au dat bătăi de cap și lucrătorilor de la Electrica. Pînă ieri, la ora închiderii ediției, 36 de localități erau fără curent electric. Gospodăriile din Brad, Dumbrava, Răcăciuni, Oncești, Buhoci, Bijghir, Radomirești, Parincea nu erau alimentate. Nouă echipe ale Electrica, formate din 30 de persoane, se aflau pe teren, în încercarea de a remedia avariile. Specialiștii Electrica Bacău se așteptau ca și alte linii să fie afectate de descărcările electrice și alte noi localități să rămînă în beznă. Potrivit purtătorului de cuvînt al Romtelecom Bacău, pînă aseară, nu a fost semnalată nici o defecțiune la rețeua de telefonie din județ. Prognoza meteo anunță în continuare ploi. (Nicoleta BICHESCU)
pe raster
Digul din Tîrgu Trotuș a fost mistuit de ape
Ploile din ultima perioadă au mărit debitul rîiului Trotuș, astfel că digul ce abia fusese construit a fost mistuit de ape. Doar două săptămîni au putut dormi liniștiți localnicii din Tîrgu Trotuș că furia apelor nu le va distruge agoniseala de o viață. În urmă cu trei săptămîni, primarul comunei Tîrgu Trotuș, Ioan Anton, ne-a declarat că „a fost mutat cursul apei, iar pentru consolidarea zidului s-au amplasat în zonă bucăți mari de beton, care feresc gospodăriile de pericolul inundațiilor. Cît de solid este făcut digul se va vedea, însă, la o ploaie foarte mare”. Se pare că primarul a avut astfel o premoniție, astfel că viitura a spulberat munca și banii Direcției Apelor Române.
Prăpădul s-a petrecut luni dimineața. „Era pe la patru dimineața, cînd am auzit un zgomot puternic. Am bănuit că a venit apa mare și a distrus digul. Abia dimineață am ieșit în spatele casei și am văzut că o bucată de teren pe care erau 10 salcîmi nu mai exista. Nici nu ne venea să credem, mai ales că știam că digul va stăvili furia apelor. Doar o parte din el mai rămăsese. Apa a reușit să distrugă capetele digului, astfel că a cărat la vale tot pietrișul ce a fost pus pentru consolidare. Bucăți mari de beton, copaci scoși din rădăcini, animale moarte, au fost aduse de ape și s-au oprit în hăul format de apele învolburate”, ne-au povestit localnicii.
Încă de la începerea lucrărilor din zonă, locanicii au fost nemulțumiți de cum s-au făcut săpăturile digului. „Astfel de lucrări au mai fost făcute și în ’98, iar cînd au venit apele mari au distrus așa-zisul dig. Trebuia să se facă o lucrare mai trainică”, au mai spus oamenii. (M.B.)
Lasă un răspuns