„Mi-am văzut visul cu ochii”

• spune directoarea Muzeului de Istorie, abia întoarsă din luna de miere

„Mi-am văzut visul cu ochii” a declarat Lăcrămioara Stratulat,

directoarea Muzeului de Istorie din Bacău, abia întoarsă din „luna de miere” la biroul din strada 9 Mai.

După cum ați aflat și din ziarul nostru, Lăcrămioara Stratulat (fostă Marin) directoarea Muzeului Județean de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău, s-a căsătorit duminică, 14 iulie, cu doctorul ieșean Sorin Stratulat. După ce a trecut și „luna de miere”, care, din motive obiective, s-a redus la două săptămîni, Lăcrămioara Stratulat este fericită și entuziasmată. „A fost ceva nemaipomenit”, ne-a declarat ea, după ce am fost invitați în cabinetul din incinta Muzeului. Mai bronzată, cu o privire iradiind de bucurie, directoarea a acceptat să ne depene cîteva dintre episoadele aventurii în peninsulă. După cheful care a avut loc la Iași, cei doi însurăței, fără prea multe pregătiri prealabile, s-au urcat în mașină și, pentru o vreme, duși au fost. Nici presa, nici angajații Muzeului n-au știut unde. Evident, am aflat acum că nicăieri altundeva decît în însorita Italie. „A fost extraordinar, și-a amintit doamna Stratulat. Italia este țara mea de suflet.Toată peninsula este un muzeu în aer liber. Am plecat imediat după nuntă, fără nici un bagaj, așa cum mi-am dorit întotdeauna. Am colindat toată peninsula”, ne-a precizat. „Am vizitat Roma, Padova, Veneția, Florența, Bologna, Ravena, Cesena”. Între cele mai impresionante locuri străbătute de familia Stratulat s-au numărat Pompei și Herculane. „Nu mi-a venit să cred cînd m-am văzut pe unul dintre cele mai celebre șantiere arheologice, și anume la Pompei. Am rămas suprinsă cînd mi s-a spus că în ciuda vechimi și valorii sale, Pompeiul nu este cercetat din punct de vedere arheologic decît în proporție de 60%. Mi-au rămas în minte imagini deosebite. Să vezi cum era organizat și structurat un oraș acum 2000 de ani este un fapt inedit.”

Un alt loc care a uimit-o pe tînăra directoare a Muzeului de Istorie a fost Monte Casino. „Am urcat la aproximativ 2000 de metri altitudine pentru a vizita o mănăstire. Era un peisaj de basm. Bine-nțeles că a fost un urcuș dificil. Dacă n-ai mașină bună, n-ai nici o șansă să ajungi acolo (am aflat că Lăcrămioara a avut un B.M.W., „adică o mașină bună”). Istoria acelui loc este deosebită. A fost o mănăstire distrusă de bombardamentele americane în perioada celui de-al doilea război mondial. Am văzut imagini din acea perioadă și nu-mi venea să cred. Tot locul era pustiit de bombe. Însă, după ce a luat sfîrșit marea conflagrație, pe cheltuiala guvernului italian și a Vaticanului, mănăstirea a fost refăcută pe același loc și la aceleași dimensiuni”, ne-a lămurit ea.

La capitolul dezamăgiri, Lăcrămioara Stratulat a păstrat o imagine amară despre Centrul Cultural Român din Veneția. „În afara unui steag tricolor abordat la intrare și a unei plăci scrise în italiană și montate deasupra ușii la intrare, nimic nu amintea de acest important lăcaș de cultură susținut în perioada interbelică de mari personalități, între care și Nicolae Iorga”, ne-a povestit directoarea. „Urmăresc această instituție de cîțiva ani buni și nu pot să concep în calitate de om de cultură cum, într-o perioadă de vîrf a sezonului turistic, să se stea cu obloanele trase, fără nici un material de propagandă”, a încheiat ea.

Ca orice periplu, „luna de miere” n-a fost lipsit de peripeții. „Joi, 25 iulie, ne-a prins o furtună cumplită. N-am mai văzut în viața mea așa dezlănțuire furioasă a naturii. Era noapte și, spre norocul nostru, era pe autostradă. A fost unul din acele momente în care m-am gîndit cît sîntem de mici în fața lui Dumnezeu”.

Și așa, cu bune, cu rele, însă din toate cu învățături, Lăcrămioara Stratulat s-a întors la serviciu. Nițel schimbată. În fond a fost în „luna de miere”. (Constantin GHERASIM)