Dezastru în județ

• satele Răchitiș și Bolovăniș din comuna Ghimeș au rămas izolate • circa trei mii de oameni din cele două sate nu au primit de sîmbătă seara pîine și apă potabilă • Dumitru Balcan, primarul din Ghimeș, spune că are nevoie de circa 65 de miliarde de lei pentru refacerea drumurilor, a podețelor și să-i ajute pe sinistrați • luni seara au fost inundate și gospodăriile din două sate din comuna Mărgineni

Capriciile naturii au provocat un adevărat dezastru în zona de munte a județului Bacău. Cea mai afectată dintre localitățile situate în această parte este, de departe, comuna Ghimeș. Locuitorii de aici spun că ce au văzut de cîteva zile încoace n-au văzut nici în filme. Natura s-a dezlănțuit cîteva nopți la rînd, iar oamenii au privit neputincioși cum se surpă pămîntul și vine peste casele lor, cum podurile sînt luate de ape, iar animalele din bătătură le-au fost înghițite de vîltoare.

Ploile care au început să cadă încă de vineri au activat torenții din zonă. Apele s-au umflat, au ieșit din matcă și au inundat locuințele localnicilor. Torenții au izbit cu putere un pod de beton, lung de circa 17 metri, care făcea legătura între satele Bolovăniș, Răchitiș și centrul comunei Ghimeș. „Podul a fost pur și simplu rupt de ape. Acum, cele două localități sînt izolate de restul comunei”, ne-a declarat Dumitru Balcan, primarul din Ghimeș. Sinistrul a avut loc sîmbătă seara, iar de atunci oamenii din Răchitiș și Bolovăniș nu au mai primi apă și pîine, iar cei care s-au accidentat în urma furtunii nu pot fi duși la medic. Primarul Balcan spune că în cele două sate locuiesc 820 de familii, care însumează peste 3.000 de suflete. Oamenii sînt rupți de lume și așteaptă ca cineva să îi ajute.

Cele două localități nu sînt însă singurele afectate de furtuni. „Ploile și vîntul puternic au făcut ravagii și în cătunele Buha și Bortoșeni, care aparțin de satul Făget, dar și la Petricheni și Holoș. Puhoaiele de apă au lăsat în urma lor șanțuri adînci de doi metri. Căile de acces în anumite sate sînt extrem de înguste, iar apa a pătruns peste tot și a luat cu ea tot ce i-a ieșit în cale. Ca să refacem drumurile comunale și ulițele înguste, trebuie să intrăm cu escavatoarele, să luăm pămînt din alte părți și să acoperim gropile de unul, doi metri adîncime”, ne-a explicat Dumitru Balcan. El spune că aceste căi de acces trebuie refăcute obligatoriu, altfel, la toamnă, copiii nu vor putea merge la școală.

Într-o altă parte a comunei Ghimeș, viiturile și ploaia au mutat pămîntul din loc. Un deal numit Valea Mare a început să alunece și s-a prăvălit peste grajdul unui țăran. Norocul omului a fost că nu era acasă, însă grajdul a fost spulberat, iar animalele au fost îngropate de vii. În zonă, apele au înghițit zeci de păsări, au acoperit hectare de teren și kilometri de drum. Țăranii care au trecut de șocul celor întîmplate spun că puhoaiele de apă care le-au izbit casele aveau doi metri înălțime și că așa ceva n-au văzut nici măcar în filme.

Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean (CJ) din Bacău, a vizitat luni seara comuna Gimeș, dar și alte localități sinistrate, precum Agăș și Brusturoasa. Președintele Lupu a recunoscut că, practic, ulița satului nu mai există, totul fiind acoperit de ape și că, în general, peisajul este sinistru. „Din păcate nu puteam interveni în aceste localități cu oameni și utilaje pentru a reface anumite artere decît atunci cînd condițiile meteorologice ne vor permite”, ne-a declarat Neculai Lupu. El intenționează să trimită la București, cu sprijinul Prefecturii, un proiect de hotărîre prin care comuna Gimeș să fie declarată zonă calamitată. „Dacă spun cuiva ce s-a întîmplat aici, nu crede nimeni. A avut loc un adevărat dezastru și, fără sprijin de la București, nu putem face nimic, fiindcă noi nu avem fonduri pe plan local”, ne-a declarat primarul Balcan.

El susține că, după ploile abundente și inundațiile de vinerea trecută, pagubele se ridicau la circa 9,5 miliarde de lei. După furtunile și ploile care au urmat sîmbătă și duminică, Dumitru Balcan crede că pagubele au ajuns la circa 70 de miliarde de lei.

Un pod de beton a fost luat de ape și la Mărgineni

Ca și cum pierderile de pînă acum nu ar fi suficiente, ploile continuă să cadă și în alte părți ale județului. La Mărgineni, de exemplu, două pîraie pe care țăranii le treceau cu piciorul s-au umflat pînă au ieșit din albii și au inundat mai multe gospodării din satele Luncani și Poiana. Pîrîul Roșca din Luncani a compromis un hectar de porumb, 56 de ari de legume, un hectar de lucernă și trifoi, și a culcat la pămînt 30 de pomi fructiferi, gardurile mai multor gospodării și a înghițit cîteva zeci de păsări de prin curțile țăranilor. Trei case au fost inundate și alte 12 gospodării au fost afectate parțial.

Probleme destul de serioase au avut și locuitorii din satul Poiana. Pîrîul Tocila s-a revărsat peste grădinile a circa 15 familii. Potopul a mutat circa trei metri din loc un pod de beton, iar un alt podeț din lemn a fost spulberat. Aproape doi kilometri de drum comunal a fost acoperit de apă. „A început să plouă de pe la cinci seara și n-a plouat mai mult de jumătate de ceas, dar ne-a distrus tot din curte. Porumbul s-a dus, cartofii, ceapa și roșiile au fost acoperite de mîl. Nu mai avem nimic, după ce-am muncit toată primăvara și vara”, ne-au spus aproape plîngînd Mihai și Rodica Bălașa, doi bătrînei din satul Poiana, trecuți de 60 de ani.

Oamenii vorbeau cu noi în timp femeia scotea mîlul afară din casă cu un făraș, iar bărbatul se chinuia de zor să scoată din mîl televizorul acoperit de mizerie. Două fîntîni din satul Poiana, aflate aproape de șosea, au fost și ele inundate de apă. Localnicii ieșiți pe la garduri ne-au povestit cum, în doar cîteva minute, viitura a ajuns la jumătate de metru înălțime pe șosea, fapt care i-a împiedicat pe șoferii cu mașinile mici să mai circule prin zonă o bună bucată de timp. Vasile Candea, primarul comunei Mărgineni, ne-a declarat că va informa Prefectura despre cele întîmplate. El a fost ieri cu cîțiva angajați din Prefectură prin zonele calamitate, pentru a vedea care sînt stricăciunile produse de ploi și care este valoarea totală a pierderilor. (Eduard ADAM)