Theodor Stolojan a preluat locul Brătienilor
• fostul prim ministru a fost votat cu o majoritate covîrșitoare de membrii Partidului național Liberal • adepții lui Dinu Patriciu erau învinși încă dinaintea Congresului • PNL are o conducere politică și una executivă după modelul Legislativ- Executiv • fostul aperist Ioan Aron Popa este singurul băcăuan din echipa executivă a lui Slojan • Viorel Cataramă a ratat prezența în Biroul Executiv deoarece are o imagine proastă în fața electoratului și nu este agreat de Stolojan
Noul președinte al Partidului Național Liberal (PNL) este, de sîmbătă Theodor Stolojan. El a fost ales de majoritatea delegaților de la Congresul Extraordinar al acestei formațiuni, desfășurat sîmbătă și duminică la Palatul Parlamentului din București. Cei aproape 1.200 de delegați din toată țara au avut de rezolvat o dilemă foarte simplă: Theodor Stolojan sau Ludovic Orban. Acesta din urmă nu și-a ascuns apartenența la grupul de „turbulenți” constituit în jurul lui Dinu Patriciu în urmă cu patru luni. Patricienii, cum au fost numiți ei, l-au contestat la acea vreme pe fostul președinte Valeriu Stoica și au forțat „abdicarea” acestuia. După numeroase scandaluri, Delegația Reprezentanților Naționali, a decis la începutul verii convocarea Congresului Extraordinar pentru a rezolva blocajul decizional din conducerea PNL.
Alegerile de sîmbătă au fost un simplu exercițiu de democrație în interiorul formațiunii liberale și o lovitură de imagine de care PNL avea neapărată nevoie acum, cînd în sondajele de opinie nu depășește 7% din preferințele de vot ale electoratului. Că totul a fost previzibil a dovedit-o și Valeriu Stoica, acesta afirmînd încă în debutul lucrărilor Congresului că „totul e bine cînd se termină cu bine și alegerea lui Theodor Stolojan este un act profund democratic, o soluție benefică pentru PNL”. Stoica și-a permis chiar să prevadă și linia politică viitoare a liberalilor: „Hai, liberalii, nu trebuie să fim obligați să alegem între pericolul PSD și extremismul PRM”. În acest fel, el a dat un semnal clar că PNL nu se gîndește sub nici o formă la o alianță cu partidul aflat acum la guvernare.
Stolojan, un fel de prim ministru al PNL
Condițiile puse de Stolojan cînd a acceptat să candideze au fost toate clare: schimbarea sistemului de lucru la vîrf și autonomia filialelor din țară ale partidului. Propunerile au fost acceptate la Congres. Ca urmare, PNL are două tipuri de conducere: primul este pur politic și este constituit de Congres și Delegația Permanentă, iar al doilea aplică deciziile primului și se numește „Biroul Executiv”.
Biroul Executiv este organizat după formula unui guvern. Este condus de președintele Stolojan și de 14 membri, numiți de acesta, care au atribuțiile unor miniștri, evident la scară mai mică. Singurul băcăuan desemnat de Stolojan în acest organism este vicepreședintele PNL Bacău, Ioan Aron Popa. Fostul aperist a ocupat această poziție în urma prevederilor Protocolului de fuziune ApR- PNL, semnat la începutul acestui an. Stolojan l-a preferat pe Ioan Aron Poppa lui Viorel Cataramă, și el provenit din ApR, dar cu o imagine deteriorată de scandalul SAFI. La prezentarea pe care și-au făcut-o cei doi candidați la președinția PNL, Stolojan și Orban și-au desemnat și membrii Biroului Executiv, pentru ca delegații să voteze în cunoștință de cauză. Paradoxal, deși liberalii băcăuani anunțaseră că îl susțin pe Stolojan, fostul prefect de Bacău, Adrian Mironescu, a fost anunțat de Ludovic Orban ca făcînd parte din echipa sa. Acesta a dezmințit însă că și-ar fi dat acordul și a fost înlocuit de pe lista „patricienilor”. Întîmplarea ne-a fost explicată de președintele PNL Bacău, Valeriu Gheorghe. El a spus că „Orban l-a contactat pe Mironescu iar acesta l-a refuzat, dar, propabil, nu destul de tranșant”. Duplicitatea liberalului Adrian Mironescu nu este nouă, el făcînd mai demult parte din grupul de puciști care l-au obligat pe fostul prefect Ioan Silviu Lefter să demisioneze din această funcție. Mironescu pare să fi fost cunoscut de „patricieni”, care l-au contactat încă din primăvară pentru a crea o breșă în conducerea PNL Bacău și a susține demiterea lui Valeriu Stoica. Se pare că nici atunci nu a dat un răspuns tranșant, devenind „client” al grupului de răzvrătiți liberali.
Filialele nu vor mai avea parte de „Agamiță Dandanache”
Theodor Stolojan a propus un nou Statut al PNL, la care a stîrnit aplauze. Prin noul Statut, președintele Stolojan și-a asigurat sprijinul nemijlocit al filialelor. Cea mai importantă noutate este că centrul nu va putea impune persoane pe lista de candidați la Parlament a filialelor care obțin la locale voturi peste media pe țară obținută de partid. Președintele PNL Bacău, deputatul Valeriu Gheorghe, s-a declarat satisfăcut: „Este pentru prima dată în istoria postrevoluționară cînd un partid acordă autonomie totală filialelor. Este un lucru formidabil întrucît se știe că persoanele venite din alte localități nu fac treabă bună”. Despre alegerea lui Stolojan, deputatul Gheorghe a declarat că „sperăm ca noul președinte să aducă acea credibilitate de care PNL avea nevoie”.
Deocamdată, spiritele s-au calmat în PNL, dar nu se știe pînă cînd, întrucît Dinu Patriciu a anunțat că „voi face politica liberală dacă PNL se va constitui în coloana vertebrală a dreptei românești”. Cu alte cuvinte, oricînd este de așteptat ca Patriciu să facă valuri. Valeriu Stoica, fostul președinte al PNL, nu mai deține acum nici o funcție în vreun organism de conducere. Theodor Stolojan a promis că va demisiona, dacă la alegerile viitoare PNL va obține mai puțin de 20% din voturi.
pe raster
Stolojan despre alianțele electorale ale PNL: PSD se află la guvernare cu PUR și UDMR, deci nu se pune problema unei alianțe. PD este un partid social democrat aflat în opoziție. Ne vom gîndi la oportunitatea unei alianțe cu acest partid după alegerile locale.
Speranțe mari
Liberalii și-au pus mari speranțe în Congresul Extraordinar că se vor rezolva toate disputele interne. Dovadă stă și faptul că, cel puțin în prima zi, a alegerii președintelui, delegații au suportat cu stoicism cele aproape zece ore de discuții și dispute aprinse. Membrii PNL sînt acum conștienți că nu trebuie să piardă acest tren pe care spun ei, doar fostul prim- ministru îl poate conduce la destinație. Deocamdată noul statut garantează că liderii filialelor rămîn pe funcții pînă după alegerile din 2004, numai că noua conducere poate să ia măsuri drastice. Și, cum Stolojan este omul măsurilor clare, uneori extreme, rămîne de văzut dacă organizațiile vor suporta stilul de lucru al noului președinte. Ce se va întîmpla este lesne de prevăzut: Stolojan va pleca la primul semn de împotrivire a partidului. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns