Sistemul penitenciar din România acordă deținuților noi facilități, între care creșterea substanțială a alocațiilor pentru hrană. Aceasta în condițiile care alte categorii sociale – copii instituționalizați, bolnavii internați în spitale, bătrînii din cămine, beneficiază de sume cu mult mai mici. Cum considerați că ar trebui să se procedeze?
Neculai Pilat, 49 de ani, inginer: „Și ei sînt oameni ca noi toți ceilalți, chiar dacă au greșit față de lege și societate. Și ei au drepturi. Au o viață destul de grea, iar, uneori, cînd îi vezi în sala de judecată, parcă nu-ți e milă de ei, dar cînd îi vezi în grup muncind atunci parcă le acorzi mai multe șanse. Trebuie să ne gîndim că și ei sînt oameni și în primul rînd sînt privați de libertate”.
Carmen Pătrașc, 33 de ani, casnică: „Consider că e normală această măsură pentru deținuți, pentru că sînt lipsiți și așa de multe alte facilități, chiar dacă alte categorii sociale au mai multe drepturi și nevoi decît ei, și așa trăiesc în condițiile în care trăiesc”.
Maria Patrașcu, 50 de ani, învățătoare: „Nu e normală această măsură cînd copiii mor de foame în instituțiile specializate, printr-o astfel de măsură mai mult îi determină să facă lucruri ilicite, pentru că în închisori au condiții mai bune decît acasă. Aceste fonduri ar trebui alocate celor ce au cu adevărat nevoie, nu unei categorii sociale defavorizate. Nu merită!”.
Romeo Oprea, 35 de ani, inginer: „Și ei sînt oameni, chiar dacă sînt certați cu legea, cu justiția. Este greu și pentru ei, deoarece trebuie să facă față unei situații foarte grele, fiecare greșește și poate că le pare rău pentru cele făcute. Oricum și ei trebuie să aibă parte de condiții omenești de trai în penitenciare, sînt oameni și trebuie să se bucure de anumite drepturi”. (A consemnat Alina TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns