Conțin sau nu platină mașinile de cusut Singer?

Redacția Ziarul de Bacău

În țara noastră a existat și se păstrează tradiția ca zestrea fetei sau a bărbatului să se măsoare și în produsele casnice pe care le posedă. pe vremea bunicilor noștri, unul dintre cele mai rîvnite și căutate produse erau mașinile de cusut Singer. Acestea au invadat pur și simplu România, la începutul secolului al XX-lea. Solide, lucrate din fontă și oțel, ușor de reparat și de întreținut, aceste mașini de cusut și-au dovedit repede eficiența. Astfel, ele au devenit și unul dintre atuurile unei familiei. Moda a durat pînă în anii ’60, cînd au început să apară pe piață mașinile de cusut electrice. De atunci, lumea a renunțat să mai cumpere „Singer”,din motive lesne de înțeles.

Așa se explică de ce, confrații noștri de peste Prut, care au venit în urmă cu ceva timp în bazar, au descoperit că mașinile de cusut „Singer” sînt depășite în România și, prin urmare, nu au căutare. Atunci, așa cum ne-a povestit profesorul Eugen Șendrea, a fost inventată o poveste prin care să fie atrasă din nou atenția asupra acestora. „S-a spus că evreii, prin anii 1923-1930, văzînd pericolul ce se apropia dinspre Germania, au topit platina și aurul și le-au utilizat la fabricarea unor piese din structura acestei mașini de cusut, cu gîndul că le vor recupera cînd coșmarul se va sfîrși. Iar pentru a le recunoaște, au înlocuit litera S cu litera Z în nume, adică Zinger în loc de Singer, și au dat acestora o anumită serie. Apoi le-au exportat în România unde numărul evreilor era destul de mare (spre exemplu, numai în Bacău existau la acea dată, 15.000 de evrei, aproape jumătate din populație)”, povestește Eugen Șendrea. Cu alte cuvinte, a apărut zvonul că mașinile de cusut „Singer” conțin platină. Și, de la un zvon-poveste, pînă la adevăr nu-i decît un singur pas.

Imediat cum zvonul s-a răspîndit, ziarele centrale și locale s-au umplut de anunțuri de genul: cumpăr mașini de cusut Zinger sau Singer seriile: J. 2104894, F19580101, F1700828, C23559214 etc. Și se dădea un număr de telefon pentru informații. Pe internet așișderea. La profesorul Eugen Șendrea, de la Centrul Județean de Cultură Bacău, au venit rromi tocmai din Transilvania, care doreau să achiziționeze o Zinger sau Singer cu serie pe ea. „A venit unul din Cluj, care mi-a oferit 5.000 de dolari, pentru o mașină de cusut ce începe cu litera Z în loc de S și are nu știu ce serie. Dar l-am refuzat, deoarece nu aveam ce să-i dau”, ne-a spus el.

Ca orice manie, se pare că și asta e pe ducă. La bazar, nu mai găsești vechituri de genul ăsta. Probabil or fi fost cumpărate și trimise cine știe unde. La noi, mașini de cusut Singer se mai găsesc la o mănăstire ce execută croitorie și la circao sută de persoane fizice. Adică cîte un bătrîn mai are, pe ici-colo, cîte o astfel de „Singer” pe care o lasă moștenire nepoților sau doar o aminitire de la bunici. Așa, de artizanat, că de folosit, cine se mai încumetă și pentru ce? Rămîn o fărîmă de istorie, poate nițel mai specială. Cît despre platină, n-a confirmat nimeni că a găsit așa ceva. Ori s-o fi păstrînd secretul? (C.GHERASIM)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.