Astăzi începe. Da, școala. La ora nouă dimineața, curtea liceului se umple de elevi cu buchete de flori în brațe. Bobocii, cei din clasa a IX-a, sînt îmbrăcați la patru ace, să facă impresie bună. Ici și colo, cîte un părinte rătăcit, mai grijuliu, stă de veghe lîngă bobocul lui. Cei mai mărișori, dezinvolți, puțin cam obosiți, dar și ofticați, sprijină gardul în așteptarea strigării la clase. Cei mai simpatici sînt însă cei de-a XII-a. Îmbrăcați mai deloc festiv, că, deh, totuși nu e nimic de sărbătorit, povestesc, vorbesc, calmi, parcă vrînd să arate mai maturi. Pe față lor scrie însă, mare: „Ajutor! Stare de disperare! Vine bac-ul!”. Cei mai „tari”, care peste vară au făcut școala de șoferi, au împrumutat mașinile părinților și acum parchează plini de figuri în fața liceului.
Boboacele trag cu coada ochiului spre băieții mai mari, dar și invers. Toți studiază ce mai e de agățat, cum s-a mai schimbat cutare sau ce bine arată nu știu cine. Parcă ne e frică să pomenim despre anul greu care ne așteaptă. Apare diriga. Se face chemarea în clasă, ne părăsim locurile obișnuite și urcăm scările. În clasă se dau florile, se împart pupici. Ne așezăm frumos în bănci, mai par cîțiva întîrziați. Gîndurile noastre zboară înapoi la vacanță, la mare, la soare…
Se fac reglementările la nivel de clasă, se stabilesc reguli, după vreo oră discuțiile se termină. O voce inspirată răsună pe hol:” Băi, mergem să serbăm evenimentul nefericit?”. Toată lumea aprobă. Ajungem în barul de lîngă liceu. E full. Normal, fiecare clasă urmează tradiția de început de an. Ne înghesuim aporape toată clasa la o masă, paharele se ridică în tot barul și ciocnim: „Pentrul noul an. Să ne fie bine, să fie ușor, să nu avem probleme și să ne distrăm! La mai mare!!!”. (Roxana ȘMIL)
Lasă un răspuns