Cîte calorii trebie să consume, pe zi, un copil mic și de vîrstă școlară

Vîrsta în ani Valoare energetică, pe zi, în kilocalorii

1-3 1.000- 1.400

4-6 1.500-1.800

7-9 1.700-2.000

10-12 ani, băieți 2.100-2.300

1-12 ani, fetițe 2.00-2.300

13-14 ani, băieți 2.400-2.800

13-14 ani fetițe 2.200-2.600

Nevoile nutriționale ale școlarului

Consumul zilnic de energie pe kilogramul de greutate corporală scade în cursul copilăriei. Odată cu înaintarea în vîrstă, nevoile calorice pentru metabolismul bazal și pentru creștere sînt în scădere. Fetele ating maximul de consum energetic la vîrsta de 14-15 ani. La băieți, acest maxim este atins abia la vîrsta de adolescent, între 15 și 18 ani, și se ridică la 3.000- 3.500 de kcal/ zi. Băieții mănîncă mai mult încă din perioada de mic copil, față de fetițele de aceeași vîstă. Nevoile de lichide din alimentație sînt de trei ori mai mari la un copil față de nevoile unui adult. Alimentația unui copil de vîrstă școlară trebuie să conțină toate principiile alimentare de bază: grăsimi, proteine, lipide, hidrați de carbon, săruri minerale și oligoelemente, vitamine. De măiestria cu care aceste principii de bază sînt prezente în alimentația copilului depinde dezvoltarea lui fizică ulterioară.

Tatăl de duminică

De cele mai multe ori, din cuplul părinților sau chiar din grupul întregii familii, tatăl este cel care pune, mai întotdeauna, probleme.

Prezența tatălui în viața copilului este esențială în dezvoltarea sa emoțională. Vechiul deziderat pedagocic care impune ca tatăl să fie prezent în viața copilului cel puțin două ore pe zi este din ce în ce mai greu de realizat în zilele noastre. De multe ori, tatăl rămîne doar „teoretic” un educator al propriilor copii, fie din motive subietive (lipsă de vocație sau de interes), fie din motive obiective (lipsa de timp, specificul activității profesionale, etc). De cele mai multe ori, însă, postura de „șef de familie” este destul de greu de păstrat. Un școlar cu probleme este cu siguranță un copil crescut fără a avea tatăl în preajma sa. Un alt fenomen destul de periculos pentru evluție emoțională și psihică a unui copil este plecarea părinților sau a unuia dintre părinți la muncă în străinătate. Nici un bunic, oricît simț pedagogic ar avea și oricîtă dragoste ar manifesta pentru un copil, nu poate înlocui prezența părinților din preajma copiilor. Un copil crescut o perioadă mai lungă exclusiv de bunici este apatic și manifestă un inters scăzut pentru școală. Oricîte beneficii materiale ar avea un copil în urma plecării în străinătate a părinților, nimic nu poate înlocui mîngîierea părintească, zîmbetul cald al maei dinainte de culcare, sau mersul cu tatăl de mînă la un meci de fotbal.