Cercetările în dosarul „Transilvania” au ajuns la Cluj

• procurorul de la Parchetul Național Anticorupție, care a emis deja 23 de mandate de arestare în Bacău, s-a mutat la Cluj • el va cerceta și acolo modul de acordare a creditelor de la Banca Transilvania • unul dintre motivele pentru care procurorul a plecat la Cluj ar putea avea legătură cu omul de afaceri băcăuan Beneoni Beca • avocații celor arestați sînt revoltați că nu știu unde să adreseze plîngerile clienților lor • doar cîțiva avocați au izbutit să-și vadă pînă acum clienții din arest • acordul trebuie dat de procurorul care a dispus arestarea, iar acesta nu mai este în Bacău

Centrul de greutate al cercetărilor privind frauda de la Banca Transilvania, din perioada 2000 – 2001, s-a mutat la Cluj. Acolo se află sediul băncii centrale și se pare că unul dintre cei vizați de procurorii Parchetului Național Anticorupție (PNA) este fostul director al băncii, Iosif Pop, cel care a deținut frîiele instituției bancare pînă în vara anului trecut. Iosif Pop ar putea fi cercetat pentru modul în care a gestionat afacerile Băncii Transilvania în raport cu creditele luate de băcăuanul Benoni Beca. Omul de afaceri a luat mai multe credite care au depășit plafonul maxim ce putea fi acordat de sucursala băcăuană, lucru pentru care a avut nevoie de girul președintelui băncii centrale. Iosif Pop a fost demis din funcția de președinte al Băncii Transilvania de către acționari, într-o Adunare Generală a Acționarilor, la doar cîteva luni după ce au fost demiși cei șapte funcționari ai sucursalei băcăuane. La acea vreme, motivul oficial al schimbării din funcție a fost că Pop a optat pentru o altă strategie de dezvoltare a băncii decît cea a acționarului principal, Banca Europeană de Dezvoltare și Reconstrucție (BERD), care deține 15 la sută din acțiuni. Iosif Pop a fost înlocuit într-o primă fază cu italianul Roberto Marzanati, care a stat în fruntea băncii pînă săptămîna trecută. Atunci BERD l-a schimbat și pe acesta, în locul lui fiind instalat bancherul olandez Robert Reckers, fost președinte al ABN AMRO România.

Pînă în prezent, conducerea Băncii Transilvania de la Cluj a refuzat orice comentariu legat de creditele pe care le-a obținut Benoni Beca cu acordul băncii centrale. Funcționarii de acolo ne-au spus că astfel de informații poate furniza numai președintele băncii. Ieri am încercat să-l contactăm telefonic pe președintele Reckers, care a fost în ședințe toată ziua. Așa că pînă la ora închiderii ediției nu am primit un răspuns oficial din partea acestuia.

Benoni Beca este considerat de anchetatori liderul grupului „alcool” și a fost arestat în vama Aeroportului Otopeni, în timp ce încerca să plece din țară spre Italia. El a obținut de la Banca Transilvania credite mai mari de 900 de milioane de lei. Astfel de credite au mai luat și membrii grupului „lemn”, de multe ori chiar fără știința băncii centrale din Cluj. Pînă în prezent, anchetatorii au stabilit că valoarea prejudiciului se cifrează la 160 de miliarde de lei. Avocații celor reținuți contestă suma, pe motiv că nu s-a efectuat nici o expertiză contabilă pentru grupul „alcool”, ci doar una parțială pentru grupul „lemn”. Avocații contestă dealtfel și măsura arestării preventive, pe motiv că cei pe care îi reprezintă au fost cercetați de poliție aproape un an de zile în stare de libertate și nu au fugit din țară. Apărătorii mai spun că multe dintre acuzele care li s-au adus celor reținuți, inclusiv cele de spălare de bani, nu le-au fost făcute cunoscute acuzaților niciodată pe timpul cercetărilor efectuate de-a lungul anului. Abia în momentul încarcerării lor le-au fost citite toate acuzele pentru care s-a dispus arestarea.

Avocații nu au unde să depună plîngerile clienților arestați

De marți, 1 octombrie, de cînd au fost emise mandatele de arestare pentru primii 15 învinuiți, avocații lor se dau de ceasul morții să depună plîngeri împotriva măsurii arestărilor preventive. Conform reglementărilor în materie de procedură, astfel de plîngeri trebuie depuse în 24 de ore de la măsura arestării. Numai că, pînă acum, niciunul dintre avocații băcăuani nu a reușit să stabilească cu exactitate care este instituția căreia ar trebui să i se adreseze. Legea spune că plîngerea trebuie înregistrată la instituția care a dispus arestarea, în speță PNA. Inițial, aceste plîngeri au fost depuse la filiala din Bacău a PNA. Numai că aici nu au fost primite pe motivul – întemeiat, dealtfel – că instanța care a decis arestarea este PNA București. „Este incredibil ce se întîmplă. Este pentru prima dată cînd un client de-al meu, și acum sînt mai mulți, nu pot uza de unul din drepturile elementare prevăzute de lege. Acela de a contesta o decizie a unei instituții. Ne-au purtat de la Ana la Caiafa. Ne-au trimis și la Curtea Supremă de Justiție, și la Tribunal. În nici unul dintre aceste locuri nu ne-au primit plîngerile, pentru că nu ei au ordonat arestările. De săptămîna trecută, chiar de miercuri, 2 octombrie, cineva din Bacău a plecat cu plîngerile împotriva măsurii arestării la PNA București și a stat pe la porțile acestei instituții pînă vineri, pentru că nu l-a primit nimeni. Vineri am luat legătura telefonic cu persoana respectivă și am sfătuit-o să iasă din clădire, să meargă la primul oficiu poștal, să depună fiecare plîngere în scrisoare și să o trimită pe adresa PNA București, cu confirmare de primire. Scrisoarea fiind trimisă din aceeași localitate a ajuns tot în aceeași zi la destinatar, dar nici pînă astăzi nimeni nu a primit vreun răspuns de la PNA. În mod normal, o astfel de cerere trebuia soluționată în două zile”, declară Mihai Cliveti, avocatul lui Benoni Beca.

În plus, doar o parte dintre apărătorii celor arestați au putut lua legătura cu clienții lor în cursul zilei de vineri, 4 octombrie. Restul, printre care se numără și avocatul lui Beca, nu pot face acest lucru, pentru că nu mai au cui să adreseze cererea de întrevedere cu clienții, pentru că procurorul care a dispus arestările ar fi….bolnav. „Noi, avocații, o să ne adunăm mîine (azi, n.r.) și o să facem o sesizare comună cu privire la această situație. Cel mai grav este că nici pînă la această oră nu a fost stabilită instanța care să judece plîngerile clienților noștri”, mai declară avocatul Mihai Cliveti. Avocații spun că este pentru prima dată de cînd practică această meserie, cînd li s-a întîmplat ca cei pe care îi reprezintă să fie arestați de o instituție, iar cînd se pune problema să conteste această măsură, instituția respectivă să nu fie de găsit. (Mirela ROMANEȚ)