• incident aviatic fără precedent • o bombă de 250 de kilograme de pe un avion MIG – 21 Lancer s-a desprins necomandată de pe grinda avionului • incidentul s-a produs imediat după decolare, iar proiectilul a căzut la 450 de metri de capătul pistei de aterizare • bomba de aviație a căzut la doar 70 de metri de pricipalul parc de rezervoare al PETROM aflat la Sarata • bomba nu avea focosul activat, dar, dacă ar fi căzut peste rezervoare, jumătate din orașul Bacău ar fi fost spulberat de pe fața pămîntului • proiectilul a fost recuperat și se află în incinta Unității Militare de Aviație unde urmează să fie distrus • o comisie condusă de generalul de brigadă Costel Tătaru va stabili motivele producerii incidentului
Zeci de mii de băcăuani au fost ieri la un pas de a muri cu zile. Un avion MIG – 21 Lancer, aparținînd Unității Militare de Aviație (UMA) Bacău, a scăpat ieri, în jurul orei 11,00, o bombă de manevră în lanul de porumb de lîngă PECO Sarata. Imediat în zonă au sosit trupe de jandarmi, polițiști, echipe ale Protecției Civile și pirotehniști. Circulația pe drumul Bacău – Onești a fost oprită, pe o porțiune de cîțiva kilometri. Mașinile nu au putut pătrunde pe tronsonul cuprins între interseccția de la Narcisa și stația Peco de la Sarata. Timp de trei ore, pirotehniștii s-au învîrtit pe lîngă proiectil. Ei au cercetat starea bombei și au dezamorsat proiectilul. În jurul orei 14.45, un pluton de soldați a ridicat bomba într-un camion și au transportat-o în incinta unității de aviație.
Într-o primă fază, conducerea unității militare a încercat să acrediteze ideea că obiectul căzut de sub aripa MIG-ului ar fi fost un rezervor suplimentar de combustibil al avionului. La șase ore după producerea incidentului, un comunicat oficial al Ministerului Apărării Naționale a confirmat bănuielile noastre: a fost vorba despre o bombă de manevră, care nu avea focosul activat. Impactul cu solul a fost deosebit de silențios și nu a fost auzit nici măcar de loacalnicii care erau la cules de porumb în zonă, la cîțiva zeci de metri mai încolo. Niciunul dintre ei nu a fost alertat de vreun zgomot mai deosebit și oamenii nu înțelegeau care estet rolul polițiștilor și al jandarmilor în zonă. Motivul pentru care totul s-a petrecut în liniște a fost explicat de locotenent comandorul Daniel Moșneagu, ofițerul de relații cu presa al UMA: „aparatul efectua încă operațiunile de decolare și nu se afla la înălțime mare deasupra solului”. În plus, bomba a căzut într-un lan de porumb, unde solul era destul de afînat din cauza ploilor din ultimele zile.
Băcăuanii au fost în pericol nu din cauza bombei, care, nefiind activată, era pur și simplu un o ghiulea de fier, cît din cauza locului în care aceasta a căzut. La doar 70 de metri de pricipalul parc de rezervoare petroliere a sucursalei PETROM Bacău. „Vedeți și dumneavoastră cît de aproape a fost de noi. Dacă pica peste rezervoare, era suficientă o scînteie de la impact și jumătate din orașul Bacău ar fi fost spulberat. Noi avem aici mii de tone de produse petroliere și unele dintre rezervoare sînt pline”, a declarat Radu Enea, salariat la Petrom.
Comunicatul oficial al Ministerului Apărării Naționale specifică faptul că „bomba a căzut la aproximativ 450 de metri de capătul de Nord al pistei de decolare – aterizare. Ea a fost recuperată, se află în incinta UMA și urmează să fie inițiate procedurile tehnice de distrugere. Nu s-au produs pagube materiale, iar populația din zonă nu este în pericol’, a precizat lt.cdor. Daniel Moșneagu, ofițeul de relații cu presa al UMA. Dincolo de comunicatele oficiale, rănmîne însă pericolul prin care am trecut ieri cu toții, fără să știm.
Aeronava s-a aflat într-un zbor de instrucție și a fost pilotată de locotenent comandorul Eugen Botezatu. Nici pilotul, nici nava nu au pățit nimic. Eugen Botezatu este cotat de șefii lui drept un pilot bun și cu doar cîteva săptămîni în urmă a trecut la zborul de noapte pe avioanele cu simplă comandă. El are la activ 500 de ore de zbor. Primele cercetări privind cauzele incidentului conduc la ideea că se exclude orice ipoteză privind o manevră de pilotaj greșită din partea pilotului.
Incidentul nu mai are precedent în istoria aviației băcăuane, iar cauzele producerii lui urmează să fie stabilite de o comisie de cerecetare condusă de generalul de brigadă Costel Tătaru, locțiitorul comandantului Diviziei 1 Aeriene. Din comisie mai fac parte membri ai Statului Major al Forțelor Aeriene și ai Diviziei 1 Aeriene. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns