Ministerului Educației a uitat că în România există și kinetoterapie

• La Congresul Internațional de kinetoterapie de la Slănic Moldova, Ministerul Educației și Cercetării n-a trimis nici un reprezentat, deși a fost solicitat • singurul for național care a promis ceva a fost Ministerul Sănătății, al cărui reprezentant a anunțat că va duce mai departe doleanțele kinetoterapeuților români • „deși ar trebui să avem și noi specialiști în comisiile guvernamentale, nu avem acces nicăieri, iar locurile de sus sînt ocupate, însă nu de profesioniști în domeniu. Iar Ministerul Sănătății habar nu are ce este kinetoterapia” a afirmat, indignată, lec. univ. dr. Doina Mârza, șefa secției de Kinetoterapie • și fără susținerea MEC, kinetoterapeuții români au întocmit un proiect de lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Kinetoterapeuților din România, pe care îl vor înainta Parlamentului spre aprobare.

La sfîrșitul săptămînii trecute, a avut loc la Slănic Moldova Congresul internațional „Terapia durerii: deziderat sau realitate?”, organizat de catedra de Kinetoterapie din Bacău, sub egida rețelei europene de învățămînt superior „Europeean Network of Physiotherapy Higher Education (ENPHE). Întrunirea, de o amploare fără precedent în România, a benficiat de participarea unor specialiști din Anglia, Belgia, Franța, Danemarca, Elveția, Finlanda, Germania, Italia, Lituania, Suedia, Spania și România. Conferințele și comunicările au fost susținute în limbile engleză și franceză.

Cu toate că la o asemenea activitate, ce a adunat sub același acoperiș profesori universitari din cele mai important țări membre ale Uniunii Europene, au fost poftiți și reprezentații Ministerului Educației și Cercetării, nimeni de la această autoritate națională n-a binevoit să ajungă la Slănic Moldova pentru a vedea măcar despre ce este vorba. „Ministerului Educației nu a răspuns la solicitarea noastră și, drept urmare, nu a trimis nici un reprezentat, cu toate că Facultatea noastră funcționează de ani buni și are legături puternice cu instituții similare din Occident”, a afirmat profesoara Doina Mârza. În schimb, a sosit un delegat din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Teodor Agache, care după ce a citit un mesaj din partea ministrului s-a făcut nevăzut.

La Congresul de la Slănic, participanții „au adus o contribuție importantă la clarificarea organizării învățămîntului de kinetoterapie, de încadrare în Învățămîntul Superior”, ne-a spus șefa secției de kinetoterapie din Bacău. Totodată, în cele două zile de discuții de la Slănic Moldova, s-au clarificat aspecte legate de cele trei obiective mari ale Rețelei Europene de învățămînt superior (ENPHE), din care face parte și Facultatea de Kinetoterapie din Bacău, începînd din anul 2001. Este vorba de armonizare, integrare și răspîndirea informației. „Armonizarea se referă la compatibilizarea curiculei universitare între toate instituțiile de învățămînt superior de kinetoterapie membre ENPHE, în scopul asigurării unui nivel asemănător de pregătire a absolvenților din aceste state și a asigurării echivalării diplomelor în toate țările din rețea”, a explicat Doina Mârza. După cum am mai anunțat în paginilie Ziarului de Bacău, kinetoterapeuții noștri au avut șanse foarte mari, și pînă anul acesta, de a-și echivala studiile în țările occidentale și de a găsi un loc de muncă mult mai ușor decît în România.

„La Congresul de la „Perla Moldovei”, cei aproximativ 40 de participanți au făcut cunoscute „sistemele de învățămînt din țările membre ENPHE”, discutîndu-se ca în țările membre mai noi, fără istoric în ceea ce privește învățămîntul de kinetoterapie, cum e și României, să existe posibilitatea de a importa modele din afară”, a mai declarat Doina Mârza.

Concluzia congresului a fost rezumată de șefa catedrei de Kinetoterapie în cîteva fraze. „Specialiștii din Occident s-au arătat dispuși să ne acorde tot sprijinul și toată susținerea, iar noi o să încercăm să preluăm părțile bune care le-am găsit în sistemul lor de învățămînt, dar, așa cum ne-au avertizat și ei, să avem grijă să nu copiem, ci să ne formăm propriul nostru model, adaptat la condițiile noastre. Drept urmare, a adăugat ea, vom face schimburi de experiență, în urma cărora o să obținem informații de la toate țările membre ENPHE, pe care o să le preluăm și o să le adaptăm.

Dacă Ministerul Educației și Cercetării nu s-a sinchisit să-și trimită reprezentat la Slănic Moldova, nu același lucru l-a făcut Ministerul Sănătății, care prin persoana consilierului Mihai Farcaș a promis că va duce mai departe problemele ridicate de kinetoterapeuții români, în speranța unei soluționări cît mai grabnice”.

Deși a împlinit un deceniu de existență în cadrul învățămîntului superior din România, deși are absolvenți plecați în țările Uniunii Europene, deși a organizat un Congres internațional de o mare amploare, Kinetoterapia a rămas marea necunoscută pentru liderii ministeriali de la București: „Nici o comisie guvernamentală nu are în componență un kinetoterapeut, probabil cei de acolo habar nu au despre ce este vorba cînd se aduce în discuție chestiunea kinetoterapiei. Avem „șaptezeci de șefi”, Ministerul Educației și Cercetării care se ocupă de coordonare, Ministerul Sănătății de problemele practicii kinetoterapeutice, și Comisia Națională de Evaluare și Acreditare, care se ocupă de calitatea procesului de învățămînt, însă nicăieri nu există un specialist în domeniu. Cît privește Ministerul Sănătății, după 10 ani de existență și șase ani de absolvenți de kinetoterapie, „nu se știe ce este cu această facultate. Încă se mai consideră că această disciplină se ocupă doar cu recuperarea aparatului locomotor, însă optică asta era valabilă acum 50 de ani, cînd se practica cultura fizică medicală”, a precizat Doina Mârza

Pînă cînd mai marii din ministerele de resort se vor lămuri cum și ce este cu kinetoterapia, aceștia din urmă au întocmit un proiect de lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Kinetoterapeuților din România, pe care îl vor înainta Parlamentului spre aprobare. (C. Gh.)