Cămările toamnei, adevărate comori de sănătate
Utilizînd farmacia naturii, este foarte posibil să nu mai fie nevoie să apelăm la medicamente costisitoare și care adesea nu au nici un efect. Cămările toamnei ascund adevărate comori de sănătate care, folosite cu pricepere, ne pot pune la adăpost organismul de capriciile vremii și să ne mențină mereu în formă maximă.
Ardeiul iute
Dacă poate fi suportată iuțieala gustului, ardeiul iute este un prieten de nădejde în timpul perioadelor friguroase. El pune circulația în mișcare, încălzește corpul, distruge rapid germenii infecțioși din zona gîtului, desfundă nasul și ușurează respirația. În medicina populară este foarte folosit în tratamentul tuturor formelor de răceală, de la guturai și bronșită, pînă la durerile de șale (lombosciatică) produse de statul în frig sau curent. Iată cîteva rețete foarte eficiente cu ardei iute:
• Dureri de gît – Două linguri de apă clocotită se pun peste un vîrf de cuțit de semințe de ardei iute, se lasă 20 de minute, apoi se adaugă trei linguri de miere lichidă. Se consumă încet, cu înghițituri mici. Efectele sînt imediate.
• Gripă – Atunci cînd boala are ca focar de iradiere gîtul, procesul îmbolnăvirii poate fi stopat dacă se beau două-trei căni de ceai fierbinte de maghiran sau rozmarin (se vînd în magazine, la raionul de condimente), în care s-a pus un vîrf de cuțit de semințe de ardei iute.
• Guturai – Ciorbele, supele și sosurile cu ardei iute desfundă imediat nasul, intensifică circulația în zona capului și cresc temperatura corpului. În cazul în care din cauza guturaiului simțiți că nu mai aveți miros, inspirați în dreptul unei despicături făcută cu un cuțit într-un ardei iute.
• Sensibilitate la frig – Friguroșilor, mai ales în timpul iernii, le este foarte utilă introducerea în alimentație a ardeiului iute. Acesta nu numai că intensifică circulația și crește temperatura corpului, dar are și efecte stimulente asupra sistemului nervos, mărind capacitatea de efort, creînd o stare de vioiciune și bună-dispoziție. Este suficient chiar și consumul unei jumătăți de ardei iute pe zi.
• Tuse – O linguriță de plămădeală în rachiu de ardei iute pusă într-un pahar de apă și băută cu înghițituri mici oprește pe loc un acces de tuse, anesteziind pur și simplu terminațiile nervoase de la nivelul gîtului. Acest preparat are, în plus, și un efect antiinfecțios foarte energic la nivelul gîtului. Plămădeala se face simplu: peste 20-30 de ardei iuți bine mărunțiți cu cuțitul se toarnă o jumătate de litru de rachiu; se lasă să stea într-un borcan bine închis, vreme de o săptămînă, după care se filtrează și se trage într-o sticlă, care va fi bine înfundată și ținută la întuneric.
• Durerile musculare care apar la frig trec imediat, dacă se masează foarte ușor locul afectat cu o soluție formată din cinci linguri de ardei mărunțit, jumătate de pahar de oțet și jumătate de pahar de spirt, care au stat șapte zile la macerat. Acest preparat este foarte bun pentru masaj (o dată sau de două ori pe zi) și pentru cei care au extremitățile reci.
Leac popular străvechi la români, hreanul este un medicament natural deosebit de eficient în gripe și în răceli. Ceva mai blînd decît ardeiul iute, este foarte bun și în tratamentul bolilor cronice. De aceea, cei care au sinuzită, bronșită ori rinită cronică pot apela la ajutorul lui din timp, pentru a avea o toamnă și o iarnă lipsite de probleme.
• Bolile pulmonare grave se vindecă foarte bine dacă pe lîngă tratamentul clasic, pe care este foarte necesar să nu-l întrerupeți, mai folosiți și următorul remediu: 12 ouă, cu coajă cu tot (atenție să fie spălate foarte bine!), se țin timp de 12 ore în suc natural de lămîie, cît să le acopere, apoi se bat bine, se amestecă împreună cu un kilogram de hrean curățat de coajă și dat pe răzătoare, un litru de țuică naturală tare (pălincă de prune), un kilogram de miere. Se poate adăuga și puțin sirop din muguri de pin sau brad (se găsesc și la Plafar). Amestecul se ține la macerat într-un borcan, vreme de nouă zile, după care se strecoară prin tifon și se ia zilnic cîte un păhărel, după mesele principale. Este un tratament bun și pentru vindecarea sechelelor pneumoniei, precum și pentru tuberculoza pulmonara.
• Bronșita se tratează eficient cu hrean și miere de albine. Peste trei lingurițe de hrean ras se pun trei linguri de miere, după care se amestecă bine și se lasă un sfert de oră să se întrepătrundă. Se administrează tot acest amestec pe parcursul unei zile. Tratamentul durează minim trei săptămîni.
Atunci cînd cele mai puternice remedii, mai mult sau mai puțin naturale, au dat greș, ceapa se poate dovedi un ajutor de nădejde. Ea vindecă afecțiunile gîtului și ale plămînilor, calmeaza tusea și elimină infecția ca prin farmec. Din nenumăratele leacuri cu ceapă, am ales doar trei, pe care este bine să le aveți la îndemînă în această iarnă.
• Bronșită – O ceapă mai mare, taiată rondele, se fierbe cu un pahar de alcool rafinat pe foc foarte mic, pînă cînd spirtul se evaporă complet, iar ceapa se îngălbenește puțin. Se adaugă: un borcan de 400 ml de miere de albine, un pachet de unt și 250 g ulei de floarea-soarelui. Se fierb pînă se obține un sirop puțin legat. Se strecoară, iar ceapa se aruncă. Se adaugă 30-40 de picături de tinctură de propolis luat de la un magazin apicol, cînd produsul s-a răcit. Se iau trei lingurițe pe zi pentru copiii și trei linguri pe zi în cazul adulților.
• Dureri de gît – Șase linguri de zahăr caramelizat (ars în crăticioară) se sting cu o cană de apă. Se fierb timp de zece minute, împreună cu o ceapă mică, necurățată de coajă, o nucă în coajă, spălată și spartă, o linguriță de semințe de chimen și trei frunzulițe de dafin. După cele zece minute se ia de pe foc, se ține vasul acoperit pînă la răcirea lichidului, care se strecoară, se bagă într-o sticlă și se ține la rece. Se iau o dată pe zi cinci lingurițe, între mese, pînă cînd siropul se termină.
• Tusea – Se iau două cepe întregi, cu tot cu coajă, de mărime medie, se spală și se pun la fiert într-o cană și jumătate de apă, timp de un sfert de oră. Se bea decoctul cît mai cald, îndulcit sau nu, pe stomacul gol si fără alte adaosuri. Se spune că nu există leac mai bun contra tusei și durerilor de gît și de piept, mai ales pentru copii.
• Febra – Se taie trei-patru cepe mijlocii, foarte mărunt, apoi se bagă în niște șosete de lînă și se încalță. Deasupra, se mai pune o pereche de șosete, tot de lînă, și se doarme cu ele pînă dimineața. Picioarele rămîn calde pînă ce febra scade, iar cu două perechi de ciorapi mirosul de ceapă nu se va simți.
Maghiranul
Se administrează sub formă de infuzie: la o cană de apă clocotită se pun între o linguriță și jumătate și patru lingurițe de pulbere de maghiran; se lasă vasul acoperit 15-20 de minute, după care se strecoară. Îndulcit cu miere, ceaiul se bea întotdeauna fierbinte. În faza de cocțiune, înainte de declanșarea bolii, se bea cîte o cană de ceai la 20-40 de minute, timp de cîteva ore. În cazul cînd gripa s-a declanșat, ceaiul se va bea numai în afara perioadelor de febră, cu aceeași frecvență, timp de o zi. (E.S.)
Lasă un răspuns