Sfinții Galaction și Epistimi au trăit pe vremea împăratului Decius, în cetatea Emesa, din Fenicia. Părinții lui Galaction erau păgîni și au învățat credința cea dreaptă de la un călugăr Onufrie, care i-a și botezat pe ei și pe fiul lor, Galaction. Și Epistimi era născută din părinți păgîni și, după ce s-a măritat cu Galaction, a fost botezată de bărbatul ei.
Într-o bună zi, ei au împărțit averea săracilor și s-au făcut monahi, el într-o mănăstire de călugări, ea într-o mănăstire de fecioare, trăind în rugăciune și ascultare. În timpul prigoanei contra creștinilor, ei au fost prinși de dregătorul proviniciei și chinuiți pentru că și-au mărturisit credința în Hristos. Dregătorul a poruncit slujitorilor să-i înțepe pe sub unghiile mîinilor și picioarelor cu trestii ascuțite. Însă Sfinții au răbdat toate suferințele strigînd: „Noi slujim lui Hristos, Dumnezeul cel adevărat, iar de zeii cei deșerți ne lepădăm”. Li s-au tăiat mîinile și picioarele, iar la urmă și capetele. Sfîntul Galaction a murit la treizeci de ani, iar Sfînta Epistimi la 16 ani. (C. Gh.)
Lasă un răspuns