Procesul preotul Turcu – Episcopia Romanului a început cu o amînare

Redacția Ziarul de Bacău

Procesul intentat de preotul Sorinel Turcu, Episcopiei Romanului a fost amînat pentru data de 27 noiembrie. Cel care a solicitat aceasta a fost chiar preotul. „Motivul prezentat a fost că avocatul lui nu a luat cunoștință de o întîmpinare de-a noastră”, ne-a declarat Florin Țuțuianu, consilierul juridic al Episcopie Romanului. Avocatul acuzării a cerut răgaz pentru a studia mai atent dosarul prezentat instanței civile de către reprezentantul Episcopiei. Din informațiile furnizate de Centrul Eparhial din Roman, a reieșit că s-a încercat o împăcare amiabilă a părților, însă fără sorți de izbîndă. „Chiar dacă acțiunea judecătorească la o instanță civilă continuă, noi am încercat o împăcare”, a recunoscut consilierul Episcopiei. Cît privește acțiunea preotului Turcu, consilierul Țuțuianu este de părere că „este dreptul lui să se adreseze instanței civile. În fond, el se judecă pentru că nu i s-a dat salariul”.

Rădăcinile acestui caz fără precedent în analele Episcopiei se întind undeva spre mijlocul anului trecut cînd, din septembrie pînă în februarie anul acesta, preotul Turcu nu a luat salariul de la stat. Au urmat două luni cînd a primit bani, apoi iarăși i s-au oprit. Acțiunea a survenit ca urmare a unei hotărîri a Permanenței Centrului Eparhial de a recurge la acest act, deoarece preotul Sorinel Turcu a fost suspendat din funcție. Cu alte cuvinte, pe statele de plată au fost luni în care el apărea ca suspendat, ca urmare a unor decizii episcopale. Judecat conform canoanelor și legislației bisericești (deosebită de cea civilă), de către Consistoriul Eparhial, preotul Turcu urma să fie caterisit *să i se retragă dreptul de a mai sluji în biserică), însă, în ultima clipă, Episcopia a revenit asupra hotărîrii. În aceste condiții, i s-a retras și hotărîrea de suspendare din funcție, și, de aici, a pornit totul.

Potrivit regulilor bisericești, dacă Sorinel Turcu a fost suspendat, adică nu a mai slujit în biserică, el nu este plătit pentru perioada în care nu a mai satisfăcut serviciul pentru care este angajat. Iar această hotărîre de suspendare nu o ia o instanță civilă, ci Episcopia. Însă dacă i se anulează această suspendare, este firesc ca preotul să-și primească banii. Dilema tocmai aici survine: ce înseamnă suspendarea pedepsei? Este preotul absolvit de vină și pentru perioada retroactivă în care nu a ținut slujbe, caz în care, într-adevăr, ar trebui să își primească banii, sau măsura administrativă încetează din momentul în care a fost ridicată suspendarea, fără să aibă și un efect anterior, situație în care preotul Turcu nu ar trebui să primească nici un leu?

Cele petrecute în acest caz, denotă o indecizie a Episcopiei Romanului, de care partea vătămată se pare că a profitat.

Vor urma două săptămîni de acalmie. Rămîne în sarcina autorității judecătorești civile să lipmpezească acest caz fără precedent și destul de sensibil, atît pentru instanță, cît și pentru biserică. O parte dintre preoții din Bacău se întreabă dacă judecătorii au suficiente elemente, legale, dar și culturale, pentru a putea cîntări o decizie a unor înalți prelați ai bisericii. (Constantin GHERASIM)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.