Astăzi, 15 noiembrie, începe Postul Nașterii Domnului (al Crăciunului). Acesta a fost rînduit de Biserică pentru a pregăti pe credincioși spre cuviincioasa întîmpinare și serbare a marelui praznic al nașterii Mîntuitorului. El aduce aminte creștinilor despre patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea și nădejdea venirii lui Mesia.
Cele dintîi mențiuni despre post provin din secolele IV-V, de la Sfîntul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvîntări despre acest post, numit postul din luna a zecea. La început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămîni. Unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166, a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărînd ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începînd cu 15 noiembrie. Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie (Sfîntul Filip), iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează pînă în seara zilei de 24 decembrie inclusiv.
Prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai , cînd acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot așa și creștinii, postind 40 de zile, își curățesc sufletele și trupurile.
Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită și ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decît celelalte zile: se ajunează (nu se mănîncă nimic) pînă la ceasul IX (orele 15.00), cînd se obișnuiește să se mînînce, în unele părți, grîu fiert, amestecat cu fructe și miere. În unele părți se ajunează în această zi pînă la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. .
Postul Nașterii Domnului este ținut și în Biserica Romano-Catolică, unde e numit Postul venirii Domnului sau Adventus, dar este mult mai scurt decît la ortodcși. El ține numai trei săptămîni înainte de Nașterea Domnului, avînd zile de post mai aspru miercurea, vinerea și sîmbăta.
Cum postim în postul Nașterii Domnului
Postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie. După rînduiala din pravilele bisericești, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, pînă la ceasul al nouălea, cînd se mănîncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănîncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sîmbăta și duminica se îngăduie și pește (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, cînd postul devine mai aspru). În calendar, apar zile de luni, marți sau joi cînd se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin sau se mănîncă numai o dată pe zi. Dacă se întîmplă miercurea sau vinerea un sfînt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie) ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă la praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns